Fondul de Garantare a Depozitelor bancare a făcut profit de 150 mil. lei anul trecut

Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar, instituţia împuternicită să administreze o structură de tipul bancă-punte şi să restituie depozite de până la 100.000 de euro pe deponent în cazul unui faliment ban­car, a obţinut în 2011 un profit brut de 150,3 mil. lei (circa 35 mil. euro), în creştere cu peste 8% faţă de rezultatul din anul precedent.

Profitul brut al acestei instituţii nu este su­pus impozitării, conform unei derogări sta­bilite prin lege, fiind repartizat de consiliul de administraţie.

Activele totale ale fondului au urcat pu­ternic, cu circa 36%, ajungând la 2,3 mld. lei (aproa­pe 540 mil. euro). Princi­palele compo­nente ale activelor sunt depozitele constituite la bănci şi titlurile de stat, aria de plasamente posibile fiind strict delimitată prin lege, în condiţiile în care siguranţa şi lichi­di­tatea acestora sunt cruciale pentru un fond de garantare. Strategia anuală de expu­nere este aprobată de consiliul de administraţie al BNR.

Fondul este instituţia prin care statul s-a angajat de la finalul lui 2010 să garanteze depozitele bancare ale persoanelor fizice şi ale firmelor în limita unui plafon de 100.000 de euro pe deponent.

În contextul crizei, Fondul de Garantare a devenit un pilon esenţial al menţinerii echili­brului pieţei, instituţia fiind inclusă de anul tre­cut în Comitetul Naţionale pentru Stabilita­te Financiară condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. De asemenea, în urma extin­de­rii atri­bu­ţiilor în privinţa stabilităţii siste­mu­lui ban­car, Fondul şi-a înfiinţat de anul acesta un ser­viciu dedicat restructurării, stabilizării şi lichidării de instituţii de credit, condus de Marina Saita, care lucrează de peste 10 ani în ca­drul instituţiei, fiind responsabilă cu lichida­rea băncilor în faliment.

Fondul a avut anul trecut încasări totale de 627,6 mil. lei, din care peste 60% au repre­zentat contribuţii anuale ale băncilor pe seama depozitelor atrase de la clienţi, inclusiv dife­renţe stabilite în urma controalelor realizate.

Din investirea resurselor financiare a re­zultat un venit de 161,4 mil. lei. În acelaşi timp, au fost recuperate 15,5 mil. lei de la Banca Turco-Română, intrată în faliment în urmă cu 10 ani. Fondul a reuşit să recupereze integral creanţele de 16,5 mil. lei asupra defunctei bănci.

Din şapte bănci intrate în faliment după 1990, Fondul a încheiat procesul de încasare a cre­anţelor doar de la trei - Banca Română de Scont, Nova Bank şi Banca Turco-Română.

La 31 decembrie 2011 Fondul avea dispo­ni­bilităţi totale de 2,32 mld. lei, raportul dintre volumul resurselor proprii şi volumul depo­zitelor garantate urcând de la 1,29% în 2010 la 1,6% în 2011. Potrivit instituţiei, este unul din­tre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Valoarea maximă a compensaţiilor potenţiale a ajuns la 113,2 mld. lei (26,2 mld. euro), în creştere cu 55% faţă de nivelul din 2008, la începutul crizei.

Conducerea Fondului este asigurată de oameni strâns legaţi de BNR, director fiind fostul viceguvernator Eugen Dijmărescu, iar preşedinte al consiliului de administraţie Lia Tase, fost director de operaţiuni de piaţă în banca centrală, iar în prezent consilier.