Culisele procesului de un miliard de dolari: cum a câştigat Apple lupta brevetelor împotriva Samsung

În august 2010, la doar câteva luni după ce Samsung Electronics a lansat smartphone-ul Galaxy, o echipă de avocaţi ai Apple Inc. a ple­cat către Coreea de Sud cu o prezentare po­wer­point în care pe al doilea slide apărea di­rect: "Android e conceput astfel încât să deter­mine companiile să imite designul şi strategiile de produs ale iPhone-ului", scrie o ana­liză a Reuters asupra felului în care Apple a câştigat procesul îm­po­triva Samsung.

Co-fondatorul Apple, Steve Jobs, le comunicase de­ja liderilor Samsung într-o întâlnire din acea vară că el consideră modelul Ga­laxy S o copie ilegală a iPhone-ului. Pe de altă parte, legăturile de busi­ness dintre cele două companii, dat fiind că Samsung este unul dintre principalii furni­zori de piese pentru Apple, făceau mai pro­babilă negocierea unei soluţii în acest conflict.

Întâlnirea din august, însă, nu a mers chiar bine, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Avo­caţii Samsung au respins categoric acu­za­ţi­ile şi au pus pe masă o serie de brevete pro­prii, despre care au spus că Apple le foloseşte fără permisiune.

Întâlnirea a adus în prim-plan un dezacord fun­damental între cele două companii şi a de­venit prima rundă într-o dispută a brevetelor în­tinsă pe teritoriul mai multor ţări, o dispută care s-a încheiat săptămâna trecută cu ver­dictul că Samsung a încălcat brevetele Apple. Juriul american a acordat Apple daune de 1,05 mld. dolari. Suma s-ar putea tri­pla, dată fiind con­clu­zia juriu­lui că Samsung a acţionat în cunoştin­ţă de cauză.

Samsung s-ar pu­tea confrunta acum cu o costisitoare inter­dic­ţie de vânzare a unor smartphone-uri şi ta­blete esenţiale în gama sa de produse. Acţiu­nile Sam­sung - care este cea mai mare firmă IT&C a lumii în funcţie de venituri - au scăzut cu peste 7% la începutul săptămânii de după verdict. Aceasta a fost cea mai puternică scădere zilnică suferită de acţiunile companiei în ultimii patru ani, ştergând efectiv 12 mld. dolari din capita­li­zarea Samsung.

Compania sud-coreeană a anunţat că va că­uta să anuleze verdictul, iar bătăliile pe bre­vete între coloşii IT&C ai lumii nu sunt nici pe departe încheiate.

Pentru moment, însă, con­cluzia unui proces considerat de importanţă cri­tică pare să restabilească echilibrul com­petitiv în industrie.

Marea majoritate a disputelor în materie de brevete se încheie înainte de a se ajunge în in­stanţă, mai ales când disputa implică două com­panii aflate în concurenţă. În cazul de faţă, mi­zele au fost prea mari, iar cele două com­pa­nii au avut viziuni foarte diferite asupra ches­tiu­nilor legale, care sunt adesea interpretabile.

Samsung considera că brevetele pe care le de­ţine pe comunicaţii wireless sunt suficient de pu­ternice şi valoroase şi vor servi drept con­tra­pondere pentru orice dovadă de in­fringement adusă de Apple, potrivit unor surse apropiate cazului, citate de Reuters.

În plus, compania sud-coreeană nu a cre­zut că Apple are voie să solicite protecţie de bre­vet asupra unor elemente de design, cum ar fi de­signul dreptunghiului sau suprafaţa frontală plată a iPhone-ului.

Apple, pe de altă parte, a considerat că bre­vetele sale pe design şi funcţii sunt la un ni­vel foarte important în ierarhia drepturilor de proprietate intelectuală, iar demonstrarea validităţii acestor brevete urma să fie un element foarte important într-un război mai amplu purtat împotriva sistemului de operare Android.

Cele două companii nu au fost nici măcar aproape de a ajunge la o înţelegere, potrivit unor mărturii din instanţă, dovezi aduse în timpul procesului şi interviuri cu surse apropiate cazului.

În timpul procesului, avocaţii Samsung şi-au calculat greşit argumentul că un verdict în favoarea Apple ar avea efecte negative asupra concurenţei în piaţă. Juriul, condus de un maistru, care avea la randul lui un brevet de invenţie, a fost mai degrabă convins de pledoaria Apple pentru protecţia inovaţiei. Pentru membrii juriului, decizia nu a fost deloc complicată.

Purtătorii de cuvânt ai Samsung, în Seoul, nu au oferit niciun comentariu la cald.

O şedinţă cordială dar cu poziţii inflexibile

Apple a lansat iPhone în 2007, revoluţionând piaţa telefoanelor mobile. Mai târziu în acel an, Google, care era într-o alianţă cu Apple, a anunţat Open Handset Alliance (OHA), cu scopul de a-şi distribui sistemul Android în toată piaţa. OHA este în prezent un consorţiu de 84 de companii, cu scopul de a dezvolta standarde deschise pentru telefoanele mobile. Pe lângă Samsung Electronics, printre membrii OHA se numără giganţi precum Google, HTC, Sony, Dell, Intel, Motorola, LG Electronics, şi alţii.

Abordarea deschisă propusă de Google a prins repede la companiile care căutau să concureze cu Apple. Strategia l-a înfuriat pe Steve Jobs, ceea ce a dus la răcirea relaţiilor dintre Google şi Apple, culminând cu momentul din 2009 în care CEO-ul de atunci al Google, Eric Schmidt, a părăsit board-ul Apple. În biografia lui Steve Jobs apar chiar cuvintele "furt calificat", folosite de Jobs pentru a descrie acţiunile Google, acompaniate de promisiunea de "război termonuclear" împotriva Google.

În ianuarie 2010, compania HTC din Taiwan a lansat un smartphone cu touchscreen, pe platforma Android, care avea funcţii foarte asemănătoare cu cele ale iPhone-ului. Apple a a dat compania în judecată în martie, iniţiind astfel războiul brevetelor smartphone împotriva Android.

HTC, însă, era un jucător minor comparativ cu Samsung.

După întâlnirea, cordială dar eşuată, din august 2010, avocaţii Samsung şi Apple au mai purtat discuţii într-o suită de întâlniri în Coreea de Sud, în California şi în alte locuri din SUA.

Avocaţii Apple au început să calculeze suma pe care să o ceară ca redevenţă. În octombrie 2010, Apple a concluzionat că Samsung ar trebui să-i plătească 24 dolari pentru fiecare smartphone şi 32 de dolari pentru fiecare tabletă. Calculat pe estimările de profit făcute de Samsung, plăţile de redevenţe către Apple ar fi eliminat efectiv mai mult de jumătate din marja de profit a Samsung pentru orice telefon cu un preţ sub 450 dolari.

În plus, oferta Apple nu se referea şi la brevetele de "experienţă unică pentru utilizator", pe care Apple le preţuieşte. "Le-am făcut acest lucru foarte clar", spune Boris Teksler, şeful pe licenţiere la Apple.

Întâlnirile s-au încheiat înainte de sfârşitul lui 2010, pentru că cele două părţi aveau puncte de vedere mult prea divergente.

Galaxy Tab 10.1 a confirmat pentru Apple că Samsung nu va ceda

Apple spera că relaţia pe care o are cu Samsung va duce la evitarea unui proces în cele din urmă. În schimb, Samsung a răspuns presiunii Apple prin propriile revendicări de brevet. Cea mai importantă revendicare a Samsung au fost drepturile de autor asupra tehnologiei prin care produsele mobile transmit şi primesc informaţii prin reţele fără fir (wireless).

Revendicările Samsung aveau să se materializeze prin solicitarea unei redevenţe de 2,4% pe brevetele respective. Apple ar fi trebuit, astfel, să plătească 14,40 dolari pentru fiecare dispozitiv care folosea tehnologiile revendicate de Samsung.

Pe de altă parte, de-a lungul anilor, Samsung oferise concurenţei licenţă pe brevetele sale de wireless, cu intenţia de a include tehnologia respectivă în standardele industriei. În general, instanţele preferă să nu împiedice companiile de la a folosi astfel de tehnologii "esenţiale pentru standarde", ceea ce face brevetele puse de Samsung pe masă mai puţin valoroase decât alte tipuri de proprietate intelectuală.

Ulterior, la începutul lui 2011, Samsung a lansat Galaxy Tab 10.1. Pentru Apple, acest produs era o copie clară a iPad-ului, ceea ce dovedea că Samsung nu are nicio intenţie să îşi modifice produsele.

În aprilie 2011, Apple a dat în judecată Samsung, acuzând compania sud-coreeană că îi copiază "în mod servil" designurile. Samsung a răspuns prin a acţiona Apple în instanţă la rândul ei, ceea ce a extins disputa pe jurisdicţia a cel puţin 10 tribunale pe tot mapamondul, inclusiv în Australia şi Coreea de Sud.

Pe parcursul anului ce a urmat, firme de avocatură angajate de ambele companii au început să adune mii de ore de muncă în toată lumea, însă nu a existat niciun verdict decisiv care să ameninţe vreuna din cele două companii implicate. Steve Jobs a murit în octombrie 2011, iar Tim Cook a preluat şi a dus mai departe litigiul, despre care spunea că a fost iniţiat "cu reţineri".

Până de curând, bătălia fusese echilibrată. Apple a reuşit în mare parte să câştige procesul împotriva HTC. La începutul anului 2012, însă, un judecător federal din Chicago a respins un proces Apple versus unitatea Motorola Mobility de la Google, spunând că niciuna dintre cele două părţi implicate nu a putut să dovedească faptul că suferă daune.

Pentru Apple, procesul împotriva Samsung a devenit şi mai important în acel moment, compania americană încercând să demonstreze validitatea revendicărilor sale în privinţa brevetelor pentru iPhone şi iPad.

Prima victorie importantă a Apple împotriva Samsung a venit în momentul în care un judecător districtual a emis două interdicţii de vânzare: una împotriva Galaxy Tab 10.1, şi a doua împotriva telefonului Galaxy Nexus. În explicţia verdictului, judecătorul a notat că Samsung are dreptul să concureze, "dar nu are dreptul să concureze în mod necinstit".

Pe de altă parte, acelaşi judecător le-a cerut în repetate rânduri celor două părţi să ajungă la o înţelegere. În iulie, CEO-ul Apple Tim Cook şi CEO-ul Samsung Choi Gee-sung au participat la o ultimă încercare de mediere înainte de procesul din SUA.

Cei doi nu au putut ajunge la un acord. Pe lângă disputa pe brevetele "esenţiale pentru standarde", coreenii de la Samsung considerau că au un portofoliu de brevete mai puternic decât Apple în materie de tehnologie de ultimă generaţie, cum ar fi 4G.

Avocaţii Samsung, în criză de timp

Procesul a început pe 30 iulie. Apple a adus în instanţă membri ai top managementului, care au depus mărturii coerente, şi au prezentat documente interne ale Samsung. Documentele arătau cum compania sud-coreeană îşi modifica intenţionat produsele pentru a le face să semene mai mult cu iPhone-ul.

Pledoaria Samsung a fost mai puţin eficientă. Judecătorul le-a oferit ambelor părţi câte 25 de ore de pledoarie, însă avocaţii companiei sud-coreene au pierdut prea mult timp la început şi nu au mai putut să vină cu propriile întrebări pentru martorii Apple spre sfârşitul procesului. Angajaţii Samsung au depus mărturii cu ajutorul traducătorilor sau prin declaraţii video, care nu au avut un impact adecvat asupra juriului.

"În loc de martori, au trimis avocaţi", a spus avocatul Harold McElhinny în timp ce aducea argumentele finale în favoarea Apple.

Deşi brevetele Samsung constituiseră un element foarte important al negocierilor din culise, avocaţii companiei sud-coreene nu au avut succes în a le prezenta în instanţă drept la fel de relevante ca brevetele pe care Apple le deţinea pentru design şi funcţii.

Samsung ar fi putut să meargă într-un proces separat pentru brevetele sale, însă a refuzat să facă acest lucru. Se poate ca avocaţii companiei să fi considerat că dacă aduc aceste revendicări în faţa aceluiaşi juriu, vor reuşi să contracareze posibilele efecte negative ale încălcării brevetelor Apple.

Nu a mers. Samsung a încălcat şase brevete Apple, potrivit juriului. Daunele acordate Apple, în valoare de 1,05 miliarde dolari, ar putea fi triplate în următoarele săptămâni, dacă aceasta e decizia judecătorului de caz.

Samsung a solicitat daune în valoare de 399 milioane dolari pentru propriile brevete. Nu a primit nimic.

Samsung a anunţat că va continua lupta. Compania ar putea merge într-o curte de apeluri pentru a amâna interdicţia de vânzare, ceea ce i-ar oferi suficient timp să vină pe piaţă cu produse noi, modificate.

Apple, însă, a primit un verdict clar: felul în care îşi valorifică proprietatea intelectuală este mai mult decât o simplă teorie.