România a ajuns să aibă proiecte de energie verde cât cele două reactoare de la Cernavodă după investiţii de peste două miliarde de euro

România a ajuns ca în mai puţin de trei ani de zile să acumuleze capacităţi de producţie a energiei regenerabile de aproape 1.400 MW, nivel care reprezintă echivalentul în putere al celor două reactoare nucleare de la Cernavodă ce asigură aproape 20% din necesarul de consum naţional.

În total, acest sector a atras din 2009 încoace peste două miliarde de euro, goana după energia din vânt, soare, biomasă sau apă fiind mânată mai ales de schema de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţie de statul român.

"În prezent în România sunt instalaţi 1.390,4 MW în energie regenerabilă, repartizaţi astfel: eoliană - 1.362,3 MW, biomasă - 26 MW, solară - 2 MW", spun reprezentanţii Transelectrica, compania naţională de transport al energiei electrice, entitate care joacă un rol-cheie în integrarea proiectelor energetice în sistemul naţional.

De obicei, pentru a monta un megawatt într-un parc eolian sunt necesare investiţii de circa 1,5 milioane de euro, în timp ce fiecare megawatt într-un proiect solar sau de biomasă costă cam două milioane de euro. Astfel, pentru montarea celor "două reactoare verzi" au fost realizate investiţii de peste două miliarde de euro, boom-ul energiei regenerabile începând pe plan local abia în 2009. Tot datele transmise de Transelectrica arată că apetitul investitorilor pentru acest domeniu este departe de a se fi potolit, numai până la finalul acestui an urmând ca parcul eolian naţional să se mai îmbogă­ţească cu peste 700 MW, adică echivalentul în capacitate al unui reactor nuclear de la Cernavodă.

"Pentru finalul anului 2012 se estimează că vor fi instalaţi în total 2.100 MW din energie eoliană", precizează compania naţională de transport a energiei. În total, pentru a ajunge la această capacitate de la cea înregistrată în prezent investiţiile se vor ridica la peste un miliard de euro.

Vedeta ultimilor 20 de ani

Energia verde a fost vedeta incontestabilă din ultimii ani a parcului de producţie de electricitate al României, ţinând cont că în afară de cele două reactoare de la Cernavodă şi de centrala pe gaze pe care Petrom a pus-o recent în funcţiune la Brazi, nu s-a mai construit nimic notabil în ultimii 20 de ani. Dincolo de condiţiile meteo bune, aşa cum este vântul puternic din Dobrogea şi Moldova sau de potenţialul solar semnificativ pe segmentul solar, un alt lucru i-a atras pe investitori pe plan local, şi anume una dintre cele mai generoase scheme de susţinere a energiei verzi la nivel european. Sistemul este bazat pe certificate verzi şi pe cote obligatorii. Astfel, pentru orice megawatt-oră de energie verde livrat în sistem fiecare producător primeşte un număr variabil de certificate, în funcţie de tehnologie, un astfel de certificat având o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro potrivit legii. Mai departe aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie, aşa cum este Electrica de exemplu, pentru că sunt obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă un anumit procent de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acestui procent stă chiar în numărul de certificate achiziţionate. Costurile suplimentare pentru achiziţia acestor instrumente sunt însă transmise în facturi, aşă că de fapt principalul susţinător al acestei scheme gândite de statul român sunt companiile şi populaţia.

Obligaţii europene, costuri locale

Tot acest sprijin pentru energia verde a fost conceput de stat pentru ca România să-şi poată îndeplini obligaţiile privind ponderea energiei verzi în consumul final din 2020, obligaţii care decurg din statutul de membru al UE.

Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro