Legislaţia românească trebuie modificată în aşa fel încât să faciliteze accesul la locurile de muncă din România pentru imigranţii care provin din state ce nu fac parte din Uniunea Europeană, pentru că angajatorii nu mai găsesc forţă de muncă disponibilă pe plan local.
„Problema majoră pe care o au companiile în acest moment o reprezintă faptul că nu mai găsesc să recruteze muncitori nici calificaţi, nici necalificaţi. Recrutarea pentru necalificaţi a ajuns să se facă în biserici şi prin contractele cu penitenciarele din România. La calificaţi sau la supracalificaţi este o «foame» incredibilă. Antreprenorii români au reuşit să atragă investitori străini pe radar, iar comenzile cresc enorm («Made in EU» sună mai bine decât «Made in China»), iar companiile se bat pe aceiaşi oameni. Singurele resurse la zonă de calificaţi sunt din afara UE şi foarte puţin din UE“, a explicat Elena Antoneac, head of operations în cadrul companiei Nestlers Group, care oferă servicii de relocare, taxare şi imigraţie pentru clienţi corporate.
Într-adevăr, firmele cu activităţi în producţie din ţară au început să folosească forţă de muncă din penitenciare. Companii precum Fujikura Automotive (producţie de componente auto), TRW Automotive (producţie de componente auto), Rilug (confecţii de pantofi) sau AEM (producţie de contoare electrice) au angajat deja câteva sute de deţinuţi, în cadrul unor parteneriate cu penitenciarele din regiunile în care au fabrici.
În acest moment, spune Elena Antoneac, angajatorii din ţară pregătesc o serie de propuneri pentru modificarea legislaţiei muncii astfel încât să se obţină mai uşor permise de muncă pentru imigranţii care vin din state non-UE, propuneri care urmează să fie transmise în următoare perioadă către Ministerul Afacerilor Interne.
„Pentru poziţiile de necalificaţi sau de muncitori cu studii medii nu se mai găsesc candidaţi, s-a ajuns să se facă recrutare cu biserici sau cu penitenciarele, în timp ce tinerii fără studii din România merg şi muncesc într-o fabrică 3 luni după care spun că iau o pauză pentru că şi-au făcut bani ca să-şi cumpere un telefon“, a mai spus Elena Antoneac.
De asemenea, ea a mai spus că o parte dintre tinerii care sunt trimişi la traininguri în străinătate pentru a învăţa diferite linii de producţie/maşini/echipamente îşi dau demisia pentru că „şi-au văzut visul cu ochii“ şi au văzut o ţară din Europa.
În ceea ce priveşte nevoie de angajaţi calificaţi, Elena Antoneac dă exemplul industriei de telecomunicaţii, unde lucrează deja sute de specialişti în România pentru proiecte ale clienţilor din 23 de ţări (pentru care totul este deservit din România).
„De exemplu, o echipă de 500 de români specialişti din telecomunicaţii mai au nevoie de know-how pe trei tehnologii care nu există în România. Pentru aceste tehnologii, ai nevoie de specialişti din afara UE (pentru că acolo îi găseşti). Vrei să îi aduci rapid deoarece în telecomunicaţii/IT totul se întâmplă ieri. Ei bine, ca să îi aduci rapid în România şi să îţi cârpeşti echipa de 500 cu alţi 5 oameni specialişti durează 4 luni din punct de vedere legal. Acest lucru provoacă frustrări enorme în foarte multe domenii: industrie, IT, telecomunicaţii, petrol şi gaze“, a mai spus Elena Antoneac.
Ea a adăugat că, anual, se pot obţine câte circa 5.500 de permise de muncă pentru cetăţenii din state non-UE care vor să lucreze în România.
Problema nevoii de import de imigranţi a fost semnalată şi de deputatul Varujan Pambuccian, care a depus la începutul acestei săptămâni în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, astfel încât în zonele cu un deficit mare de candidaţi de pe piaţa muncii (cum este IT-ul) să poată fi atrasă forţă de muncă din afara ţării. Dacă această propunere se va aproba, cetăţenii străini care au absolvit în România sau în străinătate o facultate de specialitate vor putea obţine mai uşor cetăţenia română dacă se angajează în România, în zonele unde există deficit de personal calificat care nu poate fi acoperit cu resurse locale. Aceştia ar urma să beneficieze de o reducere la 2 ani a stagiului de rezidenţă în România necesar pentru obţinerea cetăţeniei, faţă de 5 ani, cât este în prezent.
România a rămas fără suficientă forţă de muncă disponibilă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 4-5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un job în oraşul sau în satul în care locuiau. De alftel, cu aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), România nu are şanse prea mari să atragă angajaţi din state UE pentru poziţiile în care există deficit de personal, de aceea trebuie să se orienteze către pieţe non-UE pentru atragerea de personal, spun specialiştii.
