"Astea sunt practici totalitare. Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi. Piaţa muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligaţi să dea ceva înapoi statului", a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Studenţii condamnă încercarea Academiei Române de a obliga absolvenţii să rămână în ţară după terminarea studiilor, cel puţin pe o durată egală cu anii de facultate. Academicienii vor ca cei care nu rămân să fie obligaţi să returneze banii pe care statul i-a dat pe timpul facultăţii.
"Soluţia nu e o constrângere. Nu aşa blocăm exodul, obligându-i să nu mai plece. Soluţia este să avem locuri bine plătite, să creştem nivelul de trai, să creştem încrederea tinerilor studenţi în România şi faptul că îşi pot face o carieră aici. Mulţi pleacă pentru că nu au încredere în perspectiva pe care o oferă România. Multora nu le face plăcere să plece din ţară, pleacă de nevoie. Nu o să mai avem milioane de români peste graniţă dacă se va putea trăi decent. Aşa ce facem? Închidem graniţele, nu mai pleacă nimeni, ca să ne asigurăm că nu ne mai pleacă poporul din ţară", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş.
Academia Română propune, ca soluţie pentru exodul absolvenţilor de facultăţi, obligativitatea acestora de a munci în ţară după terminarea facultăţii, pe o durată cel puţin egală cu cea a studiilor universitare bugetate, restituind astfel banii cheltuiţi de stat pe anii de facultate.
"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată de Academia Română.
Echipa care a conceput această strategie educaţională pentru următorii 20 de ani spune că lipsa de susţinere din mediul ştiinţific a cauzat această migrare a absolvenţilor de facultate.
"Din păcate, până la acest moment, educaţia, cercetarea ştiinţifică şi inovarea au avut susţinere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanţare cronică, prin incoerenţă, fragmentare şi lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potenţialului de cercetare şi, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi spre ţări dezvoltate în Europa şi SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluţiei societăţii româneşti. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creştere, prin urmare este îndreptăţită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?", explică autorii strategiei.
Academicienii dau drept exemplu exodul tinerilor medici români. Între anii 2007 şi 2015, peste 36.000 de abolvenţi de medicină, stomatologie şi faormacişti au părăsit România pentru condiţiile mai bune din Vest.
Academia Română cere, astfel, regândirea sistemului de finanţare al studenţilor, dar şi adaptarea programelor la cerinţele actuale de pe piaţa muncii.
România a semnat, încă din 1999, aderarea la Procesul Bologna al cărui scop a fost crearea unui spaţiu european pentru învăţământul superior compatibil, astfel încât să faciliteze mobilitatea studenţilor şi în timpul studiilor şi după ce au absolvit, pentru a se angaja.
