Profesii

Ce aţi făcut cu banii mei pe care i-am plătit din munca mea şi din ceea ce am cumpărat eu? Dacă vreţi să se mişte ceva spuneţi câţi bani aţi plătit la buget – impozite şi taxe – şi începeţi să cereţi socoteală celor de la putere unde au dus banii şi pe ce i-au cheltuit

Ce aţi făcut cu banii mei pe care i-am plătit din...

Autor: Cristian Hostiuc

25.03.2018, 21:13 6193

La începutul acestui an, după prezentarea rezultatelor financiare obţinute în 2017, Raiffeisen Bank, a patra bancă din România, a anunţat, aşa, într-o notiţă, că pe 2017 a plătit impozite şi taxe bugetului naţional de 400 mil. lei. Raiffeisen Bank este controlată de grupul austriac cu acelaşi nume.

Rompetrol Rafinare (Rafinăria Petromidia), deţinută de  grupul kazah KMGI, a menţionat, în a cincea pagină a comunicatului privind rezultatele financiare pe 2017, că în 2017 a plătit bugetului de stat impozite şi taxe de 1,264 mld. dolari, ceea ce la un curs mediu al dolarului de 4,05 lei înseamnă 5,12 mld. lei.

Probabil că mai sunt şi alte companii şi bănci care în rapoartele lor anuale menţionează, undeva, cât au plătit bugetului de stat consolidat în anul respectiv, prin toate formele de impozite şi taxe.

Bineînţeles că aceste taxe şi impozite la buget vin în final de la clienţii lor, care prin achiziţia unui produs sau serviciu au plătit TVA, accize, profitul companiei (dacă este), impozitul pe profit, salariile angajaţilor, contribuţiile de asigurări sociale, impozitul pe venit, etc.

Cu excepţia companiilor petroliere, companiiilor din tutun, care de fiecare dată când se pune problema redevenţelor sau schimbării accizelor sau introducerii unor noi taxe, îşi apără poziţia anunţând cât au plătit la buget, nu prea există obiceiul ca firmele să pună pe prima pagină care a fost valoarea taxelor şi impozitelor plătite la buget în anul respectiv.

În sectorul financiar, BNR menţiona acest lucru mai mult pentru a atrage atenţia că pentru Banca Naţională taxa de impozit pe profit este de 80%, nu de 16%.

 De asemenea, nici băncile nu aveau obiceiul să iasă în faţă cu valoarea taxelor şi impozitelor plătite la buget până în 2017, când PSD şi fostul premier Mihai Tudose, alături de fostul ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa, au scos la iveală pierderile înregistrate de bănci în anii anteriori, prin vânzarea pachetelor de credite neperformante,  care anulează câştigurile de acum şi face ca în final anumite bănci să nu plătească impozit pe profit.

Până când nu li s-a întâmplat ceva, nici firmele, nici băncile nu au avut obiceiul de a pune pe prima pagină care a fost valoarea taxelor şi impozitelor plătite la buget.

Companiile americane au două obiceiuri bune – să spună cu gura mare la câţi angajaţi le dau de lucru şi cât au plătit la buget. Cât optimizează, e partea a doua. Şi pentru că dau de lucru şi creează joburi, companiile americane bat cu pumnul în masă când este vorba de discuţiile cu politicienii şi cu autorităţile, fie locale, fie federale. Din banii lor, din business-ul lor, din munca angajaţilor lor, toţi aceştia sunt plătiţi, iar companiile americane ţin să le reamintească acest lucru de fiecare dată când este vorba de business, de investiţii, de taxe şi impozite.

În România nu există acest obicei bun, de a aminti guvernului, indiferent cine este el, autorităţilor locale, birocraţiei locale, parlamentarilor că sunt plătiţi din banii celor care cumpără produse şi servicii, din banii celor care fac investiţii, din salariile celor care muncesc, ci dimpotrivă.

 Birocraţia din instituţiile de stat, care trebuie să dea aprobări sau care trebuie să strângă bani, este mai puternică decât cei care plătesc aceşti bani. 

Un parlamentar, un ministru, un primar, premierul sau preşedintele, un funcţionar public nu are deloc impresia că salariul lui este legat direct de ce se întâmplă în business, de cei care muncesc în sectorul privat, şi se comportă ca atare.

De unde a plătit Liviu Dragnea, şeful PSD, majorările salariale în sectorul public, de 16-20%, dacă nu chiar mai mult în anumite sectoare? Din banii voştri!

Voi aţi majora salariile în companiile voastre (dacă!) cu 4-5%, dar aţi plătit majorările de la stat de peste 20%.

PSD-ul nu a plătit majorările salariale la stat din banii lui, ci din creşterea consumului, din preţul produselor şi serviciilor pe care le-aţi achiziţionat, fie ca firme, fie ca persoane fizice. Şi uitaţi acest lucru!

Mai mult decât atât, prin faptul că nu daţi importanţă comunicării publice de a spune valoarea taxelor şi impozitelor plătite (fiscalitatea o face statul!, nivelul impozitelor şi taxelor este stabilit de stat, nu de companii, iar dacă nivelul acestora este mic, cum este cazul redevenţelor petroliere, nu este problema companiilor, ci a guvernului), nici nu aveţi conştiinţa de a cere socoteală ce se întâmplă cu banii pe care îi plătiţi.

Cei mai mari contribuabili la bugetul de stat sunt companiile din energie, petrol şi gaze, după care vin firmele din industria tutunului. Probabil că pe locul trei sunt băncile, cu BNR în frunte şi cei din retail.

Conform unor informaţii din anii anteriori, primii 10 contribuabili aveau o pondere de 15% în bugetul total consolidat prin taxele şi impozitele plătite.

Dar pentru că aceste companii stau la mâna celor de la putere şi administraţiei din instituţii, fie prin redevenţe, accize, etc., fie prin numiri, nimeni nu are vreun interes să bată cu pumnul în masă şi să întrebe guvernul ce a făcut cu banii lui, şi până la urmă ce a făcut cu banii noştri pe care i-am plătit bugetului prin achiziţia de produse şi servicii şi prin munca prestată.

Sub ochii voştri, şi ai noştri, drumurile arată ca după război, deşi aţi plătit pentru întreţinerea şi reparaţia lor (uitaţi-vă la gropile care apar după ieşirea din iarnă în Bucureşti), infrastructura din sănătate este din ce în ce mai proastă, ceea ce îi determină pe oameni şi pe companii să apeleze la sectorul privat plătind încă o dată serviciile, educaţia scade în fiecare an şi creşte analfabetismul.

La polul opus, sub ochii voştri, ai celor care plătesc taxe şi impozite administraţia statului înfloreşte, atât ca bani cât şi ca putere de decizie, puterea partidelor, sau a partidului de guvernământ este din ce în ce mai mare.

Şi voi plătiţi această factură pentru că nu aveţi conştiinţa să cereţi socoteală.

Creşterea economică poate fi adusă prin măsuri fiscale, reducerea taxelor şi impozitelor sau ca rezultatul unor condiţii de piaţă – scăderea dobânzilor şi creşterea economică din Europa, principala piaţă economică pentru România.

Dar dezvoltarea economică, de care se plânge toată lumea, nu se vede pentru că voi, cei care plătiţi taxe şi impozite nu cereţi socoteală guvernului, primăriilor, consiliilor judeţene, instituţiilor de stat să spună ce au făcut cu banii.

Dacă aţi uitat, cei 3,6 milioane de angajaţi din sectorul privat susţin 1,2 milioane de angajaţi în sectorul de stat plus 5 milioane de pensionari, plus copii şi studenţi.

Mai mult decât atât, business-ul celor 600.000 de companii din România, dintre care 49% sunt multinaţionale, 47% companii româneşti şi 4% companii de stat, susţin încasările de la buget din care se plăteşte educaţia, infrastructura (care nu există, dar se plăteşte), apărarea, poliţia, sănătatea, etc.

În 2017, aţi plătit 214 mld. lei (46 mld. euro) la bugetul consolidat al statului, mai mult cu 7,8% decât în 2016.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO