Avertismentul angajatorilor: Cu un salariu mediu de peste 1.000 de euro brut pe lună, dar cu instabilitate legislativă, România riscă să devină o ţară cu forţă de muncă nejustificat de scumpă. „Dacă nu ai business şi nu atragi investiţii, nu ai de unde să plăteşti asemenea salarii.”

4 feb 2018 Autor: Adelina Mihai

Oana Botolan Datki, SEE managing partner, Consulteam: „În condiţiile noilor reglementări fiscale care îngreunează tot ce înseamnă mediul de business, de la antreprenori la corporaţii, atragerea de noi investiţii este dificilă. Riscăm să ajungem ţară cu o forţă de muncă nejustificat de scumpă şi să intrăm în colaps, pentru că dacă nu ai business, de unde să plăteşti asemenea salarii”



Guvernul condus de Viorica Dăncilă pariază pe un salariu mediu de peste 1.000 de euro brut (715 euro net) în 2020, în contextul în care angajaţii români ar urma să primească creşteri salariale de 8 - 10% pe an în următorii trei ani. În prezent, salariul mediu pe economie este de circa 720 de euro brut (517 euro net), iar specialiştii spun că majorările de salarii din anii următori sunt benefice câtă vreme şi economia beneficiază de investiţii şi de un climat stabil, spun specialiştii.

„Salariul mediu pe economie este o reflecţie a mersului economiei şi a creşterii economice. Dacă şi economia, şi salariile, cresc în acelaşi ritm, atunci este minunat. Doar că, în condiţiile noilor reglementări fiscale care îngreunează tot ce înseamnă mediul de business, de la antreprenori la corporaţii, atragerea de noi investiţii este dificilă. Riscăm să ajungem ţară cu o forţă de muncă nejustificat de scumpă şi să intrăm în colaps, pentru că dacă nu ai business, de unde să plăteşti asemenea salarii”, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul companiei cu activităţi de HR Consulteam.

În ultimul an, salariul mediu pe economie a crescut cu 15%, susţinut de creşterile salariale din sectorul bugetar (unde lucrează un sfert din totalul salariaţilor din economie), de majorarea salariului minim pe economie, dar şi de creşterea salariilor din sectorul privat pe fondul deficitului de personal. Şi în anii anteriori, în perioada 2014 - 2016, salariile angajaţilor români au crescut cu câte 7 - 10% pe an, în timp ce în anii de criză creşte­rile medii nu erau mai mari de 3 - 4% pe an.

Potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, România a avut cele mai mari creşteri ale costului cu forţa de muncă, însă, cu un salariu brut de numai 720 de euro pe lună, un angajat român câştigă de cinci ori mai puţin decât salariul mediu în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.

„Vreau ca românii să aibă salarii cât mai apropiate de nivelul salariilor din Europa”, a spus premierul Viorica Dăncilă în discursul susţinut la începutul acestei săptămâni cu ocazia învestirii guvernului în Parlament. Totodată, ea a mai precizat că salariul minim pe economie va depăşi în 2020 valoarea de 300 de euro net pe lună până în 2020 (faţă de nivelul de 255 de euro din prezent).

„Este nevoie de creşteri salariale, în condiţiile în care majoritatea salariilor din România se află la un nivel apropiat de nivelul minim, iar astfel de măsuri guvernamentale au aplicabilitate pentru un strat foarte mare din societate. Totuşi, dinamica creşterilor de salarii trebuie cuplată cu creşterea economică şi cu inflaţia”, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group. Ea a mai spus că, pe de altă parte, când guvernul creşte salariul minim fără o cooperare cu mediul economic, poate avea surpriza ca o serie de companii care nu şi-au bugetat astfel de creşteri să aibă dificultăţi şi să îşi închidă activitatea sau să se mute în state cu o forţă de muncă mai ieftină.

„În plus, creşterea extrem de accelerată a salariului minim, deşi este solicitată, este nedigerată în mediul de business pentru că nu este asociată cu o creştere a produc­tivităţii sau a dezvoltării capacităţilor tehnice ale oamenilor”, a mai spus Raluca Pârvu.

Cu un salariu minim brut de 413 euro pe lună (252 de euro net), România se află în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim, în faţa Bulgariei, care a majorat salariul minim la 260 de euro brut de la începutul anului (echivalentul a 226 de euro net).

Şi la salariul mediu angajaţii români sunt departe de nivelul de salarizare din alte state din Uniunea Europeană. Dacă românii au un salariu mediu net mai mic de 520 de euro net pe lună, în Germania salariul mediu este de 2.300 de euro net pe lună, în Franţa de 2.200 de euro net, în Marea Britanie de 2.000 de euro net, în Cehia de 870 de euro net, în Polonia de 770 de euro net, iar în Ungaria de 720 de euro.

„Convergenţa salariilor din România cu cea a statelor din regiune este începută de mult. Însă dacă ajungem să prindem prea repede din urmă la salarii state din Europa Centrală, cum este Cehia sau Polonia, atunci riscăm să avem probleme legate de competitivitate, pentru că vom fi o ţară cu o forţă de muncă care nu mai este ieftină şi care nu este nici foarte calificată”, a mai adăugat Raluca Pârvu.

adelina.mihai@zf.ro

 

 

Raluca Pârvu, business manager,  BPI Group:

„Convergenţa salariilor din România cu cea a statelor din regiune este începută de mult. Însă dacă ajungem să prindem prea repede din urmă la salarii state din Europa Centrală, cum este Cehia sau Polonia, atunci riscăm să avem probleme legate de competitivitate, pentru că vom fi o ţară cu o forţă de muncă care nu mai este ieftină şi care nu este nici foarte calificată”

 

 

 
 
Cuvinte cheie:
mediu
, salariu
, forta de munca
, romania
, risc
, refuz
, salarii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide