Profesii

Care este mesajul pe care îl transmite investitorilor străini Guvernul şi toată administraţia de la Bucureşti: De ce să investiţi în România când puteţi să mergeţi în Ungaria?

Autor: Cristian Hostiuc

01.07.2018, 19:32 5065

Vineri, 22 iunie, Financial Times, pagina 3. Ungaria: Inteligentă, Ambiţioasă, Competitivă. Ştiţi că mai mult de 40 dintre cele mai mari 80 de multinaţionale din lume şi-au stabilit o prezenţă pe termen lung în Ungaria? Agenţia ungară de promovare a investiţiilor (HIPA) îşi face reclamă în cel mai important ziar economic din Europa: Oferim un sistem dual de educaţie; avem impozitul cel mai scăzut pe profit din Europa – 9%, avem stabilitate macroeconomică cu o solidă creştere a economiei; oferim facilităţi celor care fac investiţii în cercetare, dezvoltare, tehnologie; avem o forţă de muncă calificată cu o bază academică solidă. Hungarian Investment Promotion Agency is at your service. (www.hipa.hu).

România, Wikipedia, 1 iulie 2018: Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) este o instituţie a guvernului României, înfiinţată în anul 2002, care promovează imaginea României şi climatul investiţional autohton în mediile de afaceri internaţionale, în vederea atragerii investiţiilor străine directe în economia românească. ARIS este aflată in coordonarea Primului Ministru al României.

ARIS a fost înfiinţată de guvernul Năstase în anul 2002, înlocuind alte trei organizaţii guvenamentale: Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini, compartimente ale Ministerului de Externe care făceau acelaşi lucru şi o direcţie similară din defunctul Minister al Dezvoltării şi Prognozei. ARIS este membru în al Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), organism UNCTAD. În anul 2008, ARIS a acordat asistenţă de specialitate unui număr de 88 proiecte de investiţii, având o valoare cumulată de 8.175 milioane de Euro, ceea ce presupune crearea a 31.390 de noi locuri de muncă în domenii diverse de activitate. ARIS a fost desfiinţată în august 2009, iar activitatea instituţiei a fost preluată de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediul de Afaceri.

(Sursă: Wikipedia, 1 iulie 2018, ora 19.00)

În 2016, pe vremea guvernului tehnocrat, a apărut Invest Romania, un site de promovare a României, în engleză. Deşi, între timp, a venit la putere PSD/ALDE, chiar cu trei guverne, datele economice despre România au rămas puţin din trecut. TVA este în continuare la 20% (în celebrul program de guvernare este 19%), impozitul pe venit este în continuare la 16%, deşi Dragnea, liderul PSD, s-a bătut cu toată puterea să fie la 10%. Iar PIB-ul să fie actualizat pentru 2017, dacă tot ne mândrim cu el.

(Sursă: Invest Romania, 1 iulie 2018, ora 19.00)

Nici nu ştiu în curtea cărui minister este biroul de promovare a investiţiilor străine în România, la Ministerul Economiei, la IMM-uri, la Finanţe, la Dezvoltare sau chiar în subordinea directă a primului ministru.

Nici noi nu ştim ce face ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, pentru că prezenţa lui publică este inexistentă, dar sperăm că munceşte să atragă investiţii străine şi investiţii româneşti, conform programului de guvernare.

Până una-alta, toată administraţia politică din România munceşte să trimită investitorii străini şi chiar pe cei români să investească în Ungaria. De ce să vină în România, unde priorităţile politice şi economice sunt altele.

Ca retorică, ca atitudine, ca mod de acţiune, Viktor Orban este caracterizat ca fiind un dictator, un autocrat, un anti-Bruxelles şi, bineînţeles, un anti-Soros.

Însă, dacă ne uităm ce face din punct de vedere economic, Orban este cel mai bun prieten al multinaţionalelor, este cel mai bun prieten al investiţiilor străine, este cel mai bun prieten al bancherilor, în ciuda retoricii publice.

Pe acest fond, cu spatele asigurat din punct de vedere economic şi al susţinerii financiare externe, atât de la Bruxelles, cât şi de la americani, Orban şi-a trimis locotenenţii în România şi la Washington pentru a discuta problema gazului din Marea Neagră: „Presiunea internaţională trebuie menţinută asupra României, astfel încât producţia din Marea Neagră să înceapă în 2022, a spus la Washington Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe.

La Bucureşti, Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze, a spus: „Nu puteţi consuma gazul în România. Nu aveţi petrochimie, nu aveţi industrie. Ce faceţi cu gazul? Un mare foc? Singurul obiectiv pentru acest gaz este să-l vindeţi”.

În replică, MAE de la Bucureşti nu a putut spune altceva decât că cere clarificări: „Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declaraţiile lansate recent în spaţiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii”.

În loc ca Guvernul României, care o fi el, să facă astfel încât ca gazul din Marea Neagră să fie folosit în România, în industrie, în petrochimie, în încălzirea locuinţelor, etc; noi luăm notă cu preocupare la declaraţiile ungurilor.

Până una-alta, ungurii nu sunt aşa de preocupaţi de declaraţii, iar grupul petrolier MOL face un combinat petrochimic de un 1 miliard de euro, care să folosească folosească gazul din Marea Neagră.

La noi, combinatele lui Nicolae, din fieful lui Liviu Dragnea, stau închise până vor ajunge să fie vândute la fiare vechi, la executare.

Acum două săptămâni, am participat la un panel de discuţie la lansarea unui parc tehnologic al CJ Ilfov, lângă laserul de la Măgurele. Una dintreîntrebări a fost care este domeniul unde România, unde şcoala românească are un mare avantaj competitiv la nivel internaţional. Credeam că prima opţiune este fizica, IT-ul, medicina.

Nu, este chimia! (chiar şi după căderea educaţiei din ultimele trei decenii), a fost opinia unanimă a rectorului Universităţii Bucureşti, a prorectorului de la Politehnică, a decanului Facultăţii de Fizică din Bucureşti şi chiar a academicianului Nicolae Zamfir, cel care conduce laserul de la Măgurele.

Politica noastră externă în domeniul atragerii investiţiilor străine, ataşaţii comerciali răspund în faţa ambasadorului, deşi sunt pe lista de plată a Ministerului Economiei sau a IMM-urilor, este zero cu minus, precum deflaţia.

Înainte să-şi arate preocuparea faţă de declaraţiile Guvernului de la Budapesta, făcute prin intermediul ministrului de Externe, mai bine ar fi ca Guvernul de la Bucureşti să-şi actualizeze indicatorii economici pentru România, să schimbe pagina de pe Wikipedia, unde agenţia de promovare a investiţiilor străine a murit în 2009, şi poate să îşi facă promovare în Financial Times.

Grupul japonez Mitsubishi era în discuţie pentru o investiţie majoră în industria auto. Pe lista celor şase locaţii era şi România, dar după prezentarea făcută de către oficialii de la Bucureşti, am rămas pe locul şase, spunea un consultant privat.

După poziţiile publice, după retorica publică (Luvian Şova, ministrul Transporturilor, membru de bază al PSD- „Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari şi multinaţionalele vor pleca către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici”/ de asta nu face guvernul autostrăzi - nr. red), după miniştrii promovaţi (Dănuţ Andruşcă, de exemplu), Guvernul de la Bucureşti face tot posibilul să-i trimită pe investitorii străini în Ungaria. De ce să vină în România?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO