Deputatul Varujan Pambuccian: România trebuie să devină un magnet pentru străinii calificaţi care vin să lucreze pe poziţii de execuţie în companiile locale.
Varujan Pambuccian, deputat în comisia de IT&C, a depus luni în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, astfel încât în zonele cu un deficit mare de candidaţi de pe piaţa muncii să poată fi atrasă forţă de muncă din afara ţării. Această practică există deja în unele companii din România, care au adus specialişti străini pe aceleaşi salarii şi în aceleaşi condiţii de muncă precum angajaţii români.
Dacă această propunere se va aproba, cetăţenii străini care au absolvit în România sau în străinătate o facultate de specialitate vor putea obţine mai uşor cetăţenia română dacă se angajează în România, în zonele unde există deficit de personal calificat care nu poate fi acoperit cu resurse locale. Aceştia ar urma să beneficieze de o reducere la 2 ani a stagiului de rezidenţă în România necesar pentru obţinerea cetăţeniei, faţă de 5 ani, cât este în prezent.
„Ideea acestei iniţiative a pornit de la faptul că avem îl momentul de faţă un deficit foarte mare de candidaţi în domeniul IT, pe care nu îl putem acoperi cu resurse interne. Dacă nu suplimentăm necesarul cerut de piaţă, riscăm să se întâmple două lucruri: majorarea accentuată a salariilor şi diminuarea drastică a industriei sau acceptarea multor candidaţi în industrie care nu au studii de specialitare domeniu, care va conduce la o scădere a calităţii produselor şi serviciilor dezvoltate şi, în final, tot la o scădere a industriei”, a spus Varujan Pambuccian.
Această iniţiativă nu va afecta locurile de muncă ale românilor în detrimentul străinilor, ci va ajuta angajatorii să îşi ocupe posturile vacante specializate pentru care nu găsesc candidaţi locali.
„Trebuie să devenim un magnet pentru specialiştii străini, care să vină pe contracte pe perioadă nedeterminată în domenii în care există deficit. SUA face acest lucru de mult timp. Expaţii care sunt astăzi în România vin în general pe poziţii de management, cu contracte pe perioadă determinată. Nu la această categorie de străini ne referim, ci la cei care să vină să ocupă poziţii de execuţie, specializate, pentru care nu există candidaţi locali”, a mai spus Pambuccian.
O parte dintre angajatorii din industria de servicii susţin că această iniţiativă de modificare a legii este benefică, însă trebuie completată de o facilitare a procesului de obţinere a permiselor de muncă.
„Momentan sunt în proces de angajare a doi moldoveni pe care i-am recrutat direct din Republica Moldova, nu locuiau în România. Procedura este foarte dificlă, de 3-4 luni ne chinuim să le obţinem drept de muncă în România. Piaţa muncii din România are nevoie de mai mulţi specialişti IT, este o soluţie bună să îi atragem, de exemplu, din Republica Moldova, însă ar trebui să existe modifcări şi la legislaţia muncii, nu doar la cea a cetăţeniei”, a spus Bogdan Tudor, fondator şi CEO al Class IT Outsourcing, companie locală specializată în furnizarea de servicii IT.
Situaţia este mai uşoară pentru angajarea de specialişti străini care provin din state membre ale Uniunii Europene, spun reprezentanţii companiilor.
Spre exemplu, în cadrul furnizorului indian de servicii de outsourcing Wipro Technologies, unul dintre marii angajatori din această industrie, lucrează în prezent peste 30 de specialişti străini din state precum Polonia sau Finlanda. Ei sunt angajaţi pe poziţii cheie, pentru care nu se găseau candidaţi români.
„Mi se pare o idee deşteaptă să aducem specialişti IT din Republica Moldova sau din Ucraina pentru a acoperi deficitul de specialişti din acest sector. România începe să aibă o bună reputaţie în străinătate pentru sectorul IT şi aud asta de la tot mai mulţi străini, însă nu mai există resurse umane suficiente pentru a menţine şi a dezvolta în continuare acest domeniu. Cred că această iniţiativă va reprezenta o deschidere şi pentru indieni, care sunt ofertanţi ca forţă de muncă pe zona IT”, a explicat Roxana Teşiu, director HR pe Europa la divizia de BPO a Wipro Technologies. Totuşi, spune ea, această măsură ar trebui inclusă într-un pachet de iniţiative care să mai cuprindă, de exemplu, un program de aducere în ţară a specialiştilor români plecaţi în străinătate, precum şi unul care să vizeze pregătirea absolvenţilor de clasa a XII-a în acest domeniu.
„Atâta vreme cât această iniţiativă adresează o nevoie de pe piaţa muncii şi nu afectează locurile de muncă ale angajaţilor locali, nu văd de ce nu ar fi benefică. Există competenţe de care companiile au nevoie, nu doar în zona de IT, ci şi competenţe lingvistice, pentru că există zone cu deficit de candidaţi. Noi avem deja angajaţi din alte state din Uniunea Europeană care lucrează cu contracte locale, pe poziţii de specialişti”, a spus Carmen Dumitrache, HR business partner al Ericsson Global Services Center din România, centrul global de servicii de pe plan local al organizaţiei în care lucrează circa 2.000 de salariaţi.
Pentru oraşele din nord-estul ţării, dezvoltarea sectorului IT reprezintă o oportunitate de creştere a businessurilor din zonă, în lipsa infrastructurii care să atragă investiţii în alte domenii. În Iaşi, de exemplu, există deja iniţiative de atracţie de specialişti IT&C din Ucraina (Cernăuţi, Odessa) şi din Republica Moldova (Chişinău, Bălţi) prin conferinţe, misiuni economice de afaceri, caravane de promovare ale principalelor universităţi sau şcoli informale de IT, a spus Dan Zaharia, senior consultant în cadrul companiei Extind, care se ocupă de închirierea clădirilor de birouri.
„Această iniţiativă are un impact pozitiv în domenii strategice, cu valoare adaugată pentru România (cum ar fi IT, servicii medicale) şi care va permite atragerea şi retenţia de talente specializate. Pentru industria IT & Outsourcing în particular va creşte atractivitatea României pe piaţa europeană de muncă si va fi o gură de oxigen pentru companiile deja existente”, a mai spus Dan Zaharia.
În prezent, facultăţile de informatică din toată ţara livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă ar fi dublu. În opinia lui Varujan Pambuccian, în contextul acutal, limita maximă la care se poate ajunge cu numărul de absolvenţi de IT este de 15.000 pe an, pentru că acest indicator depinde şi de cât de numeroasă este populaţia.
Importanţa sectorului IT&C a crescut semnificativ în economie în ultimii ani, având în vedere că acest domeniu a avut o pondere de 6% la formarea PIB-ului României în 2014, depăşind nivelul contribuţiei aduse de sectorul agriculturii în PIB.
De asemenea, în iniţiativa de modificare a legii cetăţeniei, Pambuccian a mai propus şi reducerea perioadei de rezidenţă la 2 ani pentru străinii care au investit în România sume ce depăşesc valoarea de un milion de euro.
Deşi România va ajunge să importe specialişti străini, statisticile arată că peste 2,4 milioane de români din forţa de muncă activă au plecat în străinătate în ultimii ani din cauza lipsei locurilor de muncă în sate şi în oraşele mai mici, dar şi pentru a câştiga venituri de patru-cinci ori mai mari decât în România.
Ce prevede propunerea de modificare a Legii cetăţeniei române depuse în Parlament de către deputatul Varujan Pambuccian
- Prin Hotărâre de Guvern se stabileşte lista ocupaţiilor care reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea României şi pentru care resursa locală nu poate acoperi necesarul de locuri de muncă. Această listă se întocmeşte în conformitate cu Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi se actualizează periodic.
- Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, titular al unei diplome emise de o instituţie de învăţământ superior din România, care atestă absolvirea cursurilor acesteia cu frecvenţă şi pregătirea într-una din meseriile cuprinse în lista prevăzută la alin. (1).
- Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care are rezidenţa pe teritoriul statului român de cel puţin 2 ani, dacă este titularul unei diplome care atestă faptul că a absolvit o formă de învăţământ superior de specialitate şi dacă ocupă un loc de muncă dintre cele prevăzute la alin. (1).
- Niciun cetăţean român nu va fi disponibilizat drept urmare angajării persoanelor prevăzute la alin. (2) şi (3).
- Termenele prevăzute la alin. (1) (de 5 ani – n.red.) pot fi reduse până la 2 ani dacă solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 euro.
