Motivarea angajaţilor din generaţia Y (născuţi după 1980) este diferită de cea a predecesorilor lor, ei vor să li se aprecieze contribuţia individuală şi să aibă parte de o recunoaştere imediată a rezultatelor aduse, iar rolul oamenilor de HR este acela de a căuta noi metode de retenţie a acestor angajaţi în companie.
Ea a fost unul dintre invitaţii ZF la workshop-ul "Managementul generaţiei Y, cea mai dificilă misiune a HR-ului în următorii ani?", organizat în cadrul celei de-a şaptea ediţii a HR Conference "Profilul HR-ului în 2012: eficient şi prudent sau curajos şi vizionar", eveniment realizat în parteneriat cu Orange, Totalsoft, SAP, BestJobs, eJobs şi PwC.
"Generaţia Y este foarte pragmatică, vrea imediat rezultate. Mă frapează dorinţa lor de a munci, dar şi de a se distra, nu neapărat de a visa la o carieră unde să stea până târziu seara. Nu au obişnuinţa gândirii, ci a memorării. La examene, de regulă, este celebra competiţie românească să iau şi eu 10, nu doar vecinul. Subiectele fiind date de genul citit, memorat, întrebat, nu apare nimic din prisma gândirii", a spus Cosmin Joldeş, strategic development manager în cadrul firmei de training Achieve Global. Acestea sunt câteva concluzii ale unui studiu realizat de Joldeş pe un eşantion de aproape 60 de studenţi de la ASE, Politehnică, dar şi de la Teologie, în luna martie a acestui an, el fiind şi conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de relaţii economice internaţionale de la Academia de Studii Economice.
De regulă, şefii din companii aparţin generaţiei X, în timp ce echipele de proiecte sunt formate din angajaţi care fac parte din ambele generaţii, însă au nevoie de un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală. "Ca angajatori, trebuie să-i ajutăm pe tineri şi să înţelegem că nu putem impune din prima regulile de corporaţie. Angajaţii din generaţia Y sunt foarte focalizaţi pe brandul de angajator. E foarte important cum e percepută compania respectivă şi sunt şocant de eco-friendly. Am fost certaţi că printăm materiale în loc să le trimitem pe e-mail. E o realitate, nu e glumă", a mai spus Datki.
Un alt tip de comportament neobişnuit cu care se confruntă angajatorii care au angajaţi tineri îl reprezintă modul în care aceştia comunică între ei: aflaţi la o distanţă de 3-4 metri, ei preferă să comunice prin e-mailuri sau pe messenger. De asemenea, dacă se plictisesc, nu au nicio problemă în a-şi căuta un nou loc de muncă.
"Angajatul Y are o diversitate de modele şi este în căutarea propriei identităţi, iar domeniul cel mai atractiv pentru el este cel legat de consultanţă-management. Îşi doreşte oportunităţi de dezvoltare şi învăţare. O mare parte a lor îşi doresc un job/poziţie de maximum 3- 5 ani, după care vor să schimbe. Când le povestesc că la AchieveGlobal sunt oameni care lucrează de 30 de ani în vânzări, sunt uimiţi. Cei care se văd la un job mai mult de 7 ani sunt de fapt cei care vor antreprenoriat", a mai spus Joldeş.
Generaţia Y versus Generaţia X
Generaţia Y
Ocupă poziţii de entry şi middle level în departamentele de marketing şi de specialişti în departamentul de HR;
Lucrează în FMCG, industrie grea/uşoară şi BPO.
Înţeleg şi ştiu să folosească tehnologia cu o rapiditate şi o adaptabilitate extraordinare.
Asumarea riscurilor se va face mult mai repede şi mai uşor în orice decizie de business.
Respectul pentru autoritate e mult diminuat. Tratează de la egal la egal, instinctiv.
Cunoscători ai tehnologiei: au iPhone şi iPad, folosesc Facebook şi Twitter.
Ştiu să lucreze în echipă şi de aceea livrează rezultate bune în timp scurt.
Vânează salarii mari, cer 1.000 de euro la angajare.
Sunt încrezători în forţele proprii şi se plictisesc repede.
Vor feedback rapid de la manageri, iau decizii rapide.
Generaţia X
(1964 - 1978)
Au un job stabil, lucrează de mult timp în aceeaşi companie
Au o abordare sceptică.
Au viziune pe termen lung, le place să aibă totul bine planificat.
Preferă să lucreze individual decât în echipă; sunt obişnuiţi să se descurce şi singuri.
Participă la multe şedinţe şi nu iau o decizie până când nu sunt siguri de toate efectele ei.
Au exemplul părinţilor, care petreceau mult timp în fabrică sau la birou.
Sunt dezamăgiţi de faptul că nu mai au timp pentru viaţa personală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
