Măsura de trecere a plăţii CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia la angajator) este greu de aplicat din punct de vedere juridic şi nu este aplicată în nicio ţară membră a Uniunii Europene, spun consultanţii fiscali.
Mai mult, măsura ar creşte valoarea asigurărilor sociale plătite de angajaţii din profesiile independente sau de către agricultori.
„Din punctul de vedere al procentului nu reprezintă neapărat o scădere a contribuţiilor totale de plată pentru că o cotă de 35% pusă la un salariu brut mai mare înseamnă contribuţii de o valoare mai mare. Numai dacă va scădea şi impozitul pe venit va exista un salariu net mai mare primit de salariat“, a spus Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte România.
Recent, Ministerul de Finanţe a anunţat printr-un comunicat că, începând de la 1 ianuarie 2018, taxele CAS şi CASS vor fi plătite de angajat. Această măsură va duce, potrivit ministerului, la diminuarea contribuţiilor sociale obligatorii plătite în prezent cu 4 puncte procentuale, de la 39% la 35% din salariul angajatului. Stabilirea, reţinerea şi plata contribuţiilor revin în continuare angajatorului.
În opinia lui Dan Bădin, există probleme juridice în ceea ce priveşte schimbarea valorii contractului de muncă. „Există nişte probleme juridice în ceea ce priveşte schimbarea valorii contractului de muncă. La stat va fi mai uşor, iar la privat trebuie clarificat din punct de vedere juridic. Am auzit că angajaţii vor primi un număr suplimentar de puncte de pensie, iar dacă se va întâmpla acest lucru, va fi mai bine“, a spus Dan Bădin. În acelaşi timp, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală din cadrul PwC Europa de Sud-Est, spune că ideea de a trece contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului nu este aplicată în nicio ţară din UE, având în vedere că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem.
„În UE nu există cazuri asemănătoare de aşezare a contribuţiilor către angajat. O astfel de aşezare a avut ca scop tocmai asigurarea unor ajutoare sociale persoanelor care nu fac parte din categoria contribuitorilor. Mesajul meu ar fi că această aşezare angajat-angajator asigură o flexibilitate”, a precizat Mihaela Mitroi.
În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit PwC, media contribuţiilor suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, în vreme ce media contribuţiilor angajaţilor este de 13,35%. Totodată, consultantul fiscal Adrian Benţa spune că vor apărea provocări în aplicarea noilor măsuri mai ales în mediul privat.
„La bugetari se poate da o lege sau o ordonanţă prin care să crească salariul brut, exact cu cât este pierderea cu mutarea asigurările sociale. Astfel, angajaţii vor primi aceiaşi bani în mână. Problema apare la domeniul privat, unde printr-o măsură fiscală va avea loc o modificare a Codului fiscal, fie prin ordonanţă de urgenţă, fie prin lege, însă nu se poate interveni în contracte de muncă din zona privată pentru că sunt alte legi precum sunt Codul muncii şi Codul civil“, a explicat Adrian Benţa.
În opinia sa, adevărată intenţie a măsurii vine din faptul că se măresc asigurările sociale pentru circa 500.000 de persoane.
„Plătind 10% sănătate şi 25% pensii de fapt măreşti asigurările sociale plătite de circa 500.000– 600.000 de persoane, respectiv PFA, cei care au profesii independente sau activităţi agricole”, a spus Benţa.
În ceea ce priveşte măsurile prin care angajaţii care au contracte part-time vor plăti asigurări pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pe economie, consultanţii spun că vor creşte cotele de contribuţii la nivelul angajatorilor.
„Beneficiile pentru salariaţi vor fi aceleaşi, nu va primi nimeni mai mult, singurul lucru care se va întâmpla va consta într-o creştere a costurilor la angajator. Efectele acestei măsuri vor consta în costuri mai mari ale companiilor şi reducerea numărului de angajări, în funcţie de cât de mult se bazează pe programul part-time”, a explicat Dan Bădin.
În acelaşi timp, Adrian Benţa spune că sunt multe cazuri în care societăţile chiar au nevoie de aceste contracte parţiale. „Spre exemplu, firmele mici care au contabili pe două ore sau chiar patronii care sunt angajaţi pe câteva ore”.
Dan Bâdin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice, Deloitte România: „Din punctul de vedere al procentului nu reprezintă neapărat o scădere a contribuţiilor totale de plată pentru că o cotă de 35% pusă la un salariu brut mai mare înseamnă contribuţii de o valoare mai mare. Numai dacă va scădea şi impozitul pe venit va exista un salariu net mai mare primit de salariat“
Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est: „În UE nu există cazuri asemănătoare de aşezare a contribuţiilor către angajat. O astfel de aşezare a avut ca scop tocmai asigurarea unor ajutoare sociale persoanelor care nu fac parte din categoria contribuitorilor“
Adrian Benţa, consultant fiscal, Benţa Consult: „La bugetari se poate da o lege sau o ordonanţă prin care să crească salariul brut, exact cu cât este pierderea cu mutarea asigurările sociale. Astfel, angajaţii vor primi aceiaşi bani în mână. Problema apare la domeniul privat unde, printr-o măsură fiscală va avea loc o modificare a Codului fiscal, fie prin ordonanţă de urgenţă, fie prin lege, însă nu se poate interveni în contracte de muncă din zona privată pentru că sunt alte legi precum sunt Codul muncii şi Codul civil”
