Profesii

Ce trebuie să facă un executiv ca să intre pe listele scurte ale headhunterilor din ţară şi din străinătate?

Ce trebuie să facă un executiv ca să intre pe listele scurte ale headhunterilor din ţară şi din străinătate?

Autor: Adelina Mihai

16.10.2011, 11:21 2650

Managerii care vor să fie remarcaţi la nivel internaţional ar trebui să înveţe mai întâi cum să devină "recomandabili", să participe, de exemplu, ca guest speakeri la conferinţe, să urmeze cursurile unui program prestigios de MBA şi să frecventeze diverse evenimente de networking, spun specialiştii.

"Când lucrezi într-o companie cu o mare expunere internaţională, eşti implicat în analize regionale şi participi la tot felul de conferinţe internaţionale, unde ai ocazia să-ţi consolidezi o reţea de contacte. Dacă un manager a avut iniţiativă într-un grup de lucru atunci când a participat la un eveniment regional, cu siguranţă a fost remarcat", este de părere Sorin Roibu, managing partner al companiei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt. Nicolaie Chideşciuc a fost în ultimii ani unul dintre cei mai vizibili analişti financiari de pe piaţa locală, remarcându-se prin prognozele sale mai pesimiste decât media, dar care însă s-au adeverit în mare parte. De asemenea, a avut mai multe comentarii critice la adresa politicii Băncii Naţionale, fiind recrutat de olandezii de la ING din decembrie 2007, mai întâi pe poziţia de senior economist, după ce timp de peste cinci ani lucrase în cadrul BNR.

Experţii în resurse umane spun că vizibilitatea pe care o au executivii în presa de specialitate poate fi un punct de plecare pentru ca aceştia să intre în vizorul headhunterilor, însă nu este suficientă.

"Trebuie să fie vizibil în piaţă, să apară în ziare cu comentarii pertinente şi să păstreze o anumită echidistanţă faţă de zvonistica din piaţă. Studiile şi calificările prestigioase contează numai dacă practica executivului nu demonstrează că ar avea suficient de multe abilităţi manageriale", crede Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.

Există mai multe posibilităţi de a dobândi vizibilitate pe plan internaţional, o modalitate fiind aceea ca executivul să fie cunoscut pe plan local, remarcat şi propus pentru o poziţie internaţională de către un headhunter care activează într-o filială locală a unei companii de executive search cu prezenţă regională.

Chideşciuc a absolvit Facultatea de finanţe-bănci din cadrul Academiei de Studii Economice, iar după masterul DOFIN el a obţinut în octombrie 2007 titlul de doctor în economie la ASE cu teza "Politica monetară şi de curs de schimb în contextul integrării în UE".

La acestea se adaugă certificatul CFA (Chartered Financial Analyst), una dintre cele mai prestigioase calificări internaţionale în domeniul analizei financiare.

De altfel, şi reţeaua de contacte consolidată în timpul studiilor manageriale ar putea fi un punct de plecare pentru creşterea vizibilităţii managerului.

Fug angajatorii de candidaţi supracalificaţi?

Criza i-a determinat pe mulţi angajatori să reducă bugetele de recrutare şi, totodată, să devină mult mai exigenţi în ceea ce priveşte selectarea candidaţilor pentru poziţiile manageriale.

Organizatorii târgurilor de educaţie destinate managerilor susţin că în România numărul angajatorilor care caută potenţiali candidaţi care să deţină diploma de MBA este destul de redus.

De altfel, cea de-a patra ediţie a suplimentului Top MBA publicat anul acesta de ZF arată că până în prezent aproape 4.000 de manageri au absolvit programe de MBA sau Executive MBA în România şi că numărul absolvenţilor a scăzut anul trecut cu aproximativ 15%, în condiţiile în care companiile şi-au alocat mult mai atent bugetele de formare.

"Motivele sunt multiple, un angajat mult mai pregătit este privit ca fiind mult mai costisitor, cel puţin aceasta este percepţia, pentru că în realitate acesta este mult mai productiv. La ora actuală, angajatorii preferă să-şi pregătească angajaţii cu performanţe deosebite sau potenţial prin trimiterea acestora la cursuri în vederea obţinerii unui MBA, acesta este un alt motiv pentru care nu vedem în criteriile de recrutare asemenea cerinţe", crede Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Postprivatizare.

În opinia Danielei Creţu, absolventă a programului de Executive MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS, motivaţia, încrederea în sine, maturitatea în gândire şi determinarea când vine vorba de luarea deciziilor sunt principalele atuuri pe care angajatorii le caută la un absolvent de MBA.

"În cazul în care un angajator decide să investească în pregătirea MBA a unui manager se aşteaptă ca această investiţie să aducă rezultate şi să se reflecte în performanţele angajatului", spune Creţu, care este în prezent consultant de business şi Leadership Coaching, Training, Speaking certificat de John Maxwell Team.

Într-o perioadă economică dificilă, angajarea unui absolvent al unui program MBA de top poate părea, la prima vedere, o opţiune mai "scumpă", însă pe termen lung compania ar putea avea de câştigat.

"Nevoia de stabilitate şi continuitate i-a determinat atât pe angajatori, cât şi pe angajaţi să menţină situaţia neschimbată, şi anume: companiile fac noi angajări doar dacă este absolut necesar, iar angajaţii preferă să nu îşi schimbe locul de muncă, cu toate că pot apărea noi oportunităţi care să îi facă să se gândească la o schimbare în carieră", a explicat Marius Ghenea, preşedintele companiei Fit Distribution.

Doi din trei romåni fac MBA pentru a fi promovaţi

Peste două treimi (63%) din români îşi doresc să urmeze cursurile unui program de MBA pentru a avansa în carieră, în timp ce în Rusia procentul este de 55%, iar în Grecia de doar 51%, arată un sondaj recent al companiei Quacquarelli Symonds (QS), specializată în educaţie şi studii în străinătate, care organizează anual la Bucureşti un târg de MBA-uri.

În general, după absolvire, managerii se orientează către trei opţiuni: avansare în compania în care lucrează deja, schimbarea jobului, respectiv trecerea într-o altă companie pe o poziţie mai bună, şi antreprenoriatul.

"Cel mai mare avantaj a fost fără îndoială numărul de oameni pe care am avut ocazia să-i cunosc, cu care am interacţionat şi diversitatea culturală, precum şi diversitatea mediilor profesionale din care proveneau.Unul din cele mai importante aspecte a fost faptul că am avut cu toţii ocazia să împărtăşim din experienţa noastră personală şi profesională şi astfel să ne îmbogăţim bagajul de cunoştinţe", spune Roxana Marcu, absolventă a IE Business School.

Următorul târg educaţional adresat managerilor va avea loc în Bucureşti pe data de 27 octombrie, la hotelul Hilton. Printre şcolile de afaceri care vor avea reprezentanţi în cadrul târgului QS World MBA Tour se află IE Business School, Hult Internaţional Business School, IESE, Vlerick Leuven, ESMT, INSEAD sau Skolkovo Moscow School of Management.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO