Fondurile europene pentru HR sunt considerate a fi "gura deoxigen" de care au nevoie companiile pentru a traversa perioada dedeclin economic si pentru a reincepe angajarile. Din 260 mil. euro,cat a avut Romania la dispozitie pentru anul 2007, doar 70 mil.euro au intrat efectiv in buzunarele beneficiarilor. Cum se explicarata scazuta de absorbtie?
Beneficiarii proiectelor finantate din fonduri europene nucitesc si nu inteleg foarte bine legislatia, si de aceea suntadesea nemultumiti de birocratie si de perioada de timp caretrebuie sa treaca pana primesc efectiv banii, a declarat intr-uninterviu acordat ZF Cristina Iova, director general al autoritatiide management care gestioneaza fondurile europene pentru resurseumane.
"Cred ca romanului ii lipseste in primul rand rabdarea.Fondurile europene sunt fonduri care sunt guvernate de niste regulifinanciare foarte stricte, care sunt stabilite in regulamentelecomunitare", spune ea.
In cazul Programului Operational Sectorial DezvoltareaResurselor Umane (POSDRU), alocarea financiara se poate face inperioada 2007- 2013, insa etapele in care banii pot fi cheltuitisunt diferite, pentru ca un beneficiar care a primit aprobarepentru un proiect in 2007 poate chelui banii pana in 2010.
"Practic, noi nu am tras inca linie cu Comisia Europeana nicimacar pentru finantarile din 2007, iar in aceeasi situatie se aflasi cele 12 state care s-au integrat in Uniunea Europeana in celedoua valuri succesive", mai spune Iova.
In opinia sa, Romania are nevoie de o perioada destul deindelungata ca sa recupereze decalajele de dezvoltare economica sisociala fata de ceilalti membri mai vechi ai Uniunii Europene, careprin Fondul Social European (FSE) ajuta statele aflate in situatiaRomaniei.
A lucrat numai la stat
Absolventa a Facultatii de planificare si cibernetica economicadin cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, cu unmasterat la Universitatea din Bucuresti in domeniul politicilorpublice si administratie publica, Iova a primit in toamna anuluitrecut titlul de doctor in economie. Tema tezei de doctorat,sustinuta tot in cadrul ASE, s-a referit la politicile ocupationalein Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana.
Cristina Iova a lucrat intotdeauna la stat, la inceputulcarierei specializandu-se in politicile de pensii si protectiesociala (1992). Patru ani mai tarziu, a venit la Ministerul Muncii,unde a lucrat initial in cadrul Directiei Generale de Munca siProtectie Sociala, pozitie pe care a stat pana in 2005. In acelasitimp, in intervalul 2001 - 2005 a fost director in cadrul Directieide contractare pe fonduri Phare pentru dezvoltarea resurselorumane.
"Am ajuns director in cadrul AMPOSDRU dupa ce am dat examenpentru aceasta functie publica de conducere, conform legilor carese aplica functionarilor publici. Nu aveam contracandidat, nimenialtcineva nu s-a prezentat la examen pentru ca este un post foartegreu, care cere o experienta indelungata. In cazul meu insa,aceasta oportunitate a venit ca o continuare fireasca a ceea cefaceam pana atunci", isi aminteste Iova, care initial a primitinterimatul functiei pe care o detine in prezent.
Cei 52 de angajati ai autoritatii de management care gestioneazaprogramul de alocare a fondurilor europene sunt functionari publicicare primesc salarii de la bugetul de stat si castiga bonusurifinantate din fonduri europene, care se acorda celor care se ocupade gestionarea fondurilor comunitare.
"Salariile sunt destul de mici la raspunderea pe care o avem,acesta este si motivul pentru care multa lume pleaca dinsistem."
Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii MinisteruluiMuncii la solicitarea ZF, angajatii AMPOSDRU au un salariu mediubrut de peste 3.200 de lei (760 de euro) pe luna.
Nu se poate vorbi inca de o rata de absorbtie afondurilor europene
Romanii stau foarte bine in ceea ce priveste depunerea deproiecte pentru finantare, acest lucru facand parte din specificulFondului Social European. In 2008 si 2009 s-au depus un numar depeste 5.200 de proiecte pentru obtinerea de fonduri pentru resurseumane. Pentru cei doi ani, alocarea financiara disponibila pentruRomania este de 2,5 miliarde de euro. Insa proiectele contractatesi incheiate efectiv sunt cele care pot aduce o estimare realista agradului de absorbtie.
"Toata lumea vorbeste de rata de absorbtie. La Comisia Europeanase considera ca exista o rata de absorbtie atunci cand se cunoscsumele cheltuite de beneficiari, rambursate de catre autoritatea demanagement, abia dupa ce au fost transmise declaratiile decheltuieli la Comisie, care a trimis banii. Este un proces simpluin esenta, dar multi se grabesc si nu inteleg."
Pana acum, singurii bani care au intrat in tara din acestefonduri sunt platile efectuate pentru rambursari si prefinantari,care au totalizat aproximativ 70 de milioane de euro. De acestibani au beneficiat numai cei care au castigat proiectele depuse in2007, intrucat evaluarile pentru proiectele depuse anul trecut nus-au incheiat inca. Maximul sumei care poate fi absorbita debeneficiarii proiectelor din 2007 este de 260 de milioane de euro,anul acesta fiind ultimul in care se pot atrage restul banilor.
Ea a mai precizat ca nu se poate vorbi inca ce o rata deabsorbtie, iar un calcul ar putea fi facut abia la trei ani dupa ceprimele proiecte au fost contractate.
"Putem sa facem socoteli despre cati bani a absorbit Romania dinfonduri europene pentru resurse umane abia la sfarsitul lui 2010.De-abia atunci putem incepe sa discutam rapiditatea cu care reusimsa cheltuim banii comunitari pentru resurse umane."
Nici de tentative de frauda din partea beneficiarilor nu sepoate vorbi inca. "In general, durata unui proiect la noi este de2-3 ani, iar intr-un an vin banii pentru o cerere sau maximum douade rambursare. Cred ca este destul de devreme sa vorbim defraude."
Spre exemplu, un proiect de tip grant (cu o finantare de maximum500.000 de euro) castigat de o firma privata este monitorizat pe operioada de trei ani, si daca se constata ca acea companie a facutprofit in urma activitatilor derulate cu bani europeni, trebuie sareturneze toti banii inapoi.
"Lumea nu citeste cu atentie regulamentele. Daca un furnizor deformare profesionala se acrediteaza in timpul derularii programuluifinantat din fonduri europene si cere taxa de la participanti, neda toti banii inapoi."
Controlul din punctul de vedere al auditului de la o perioada derambursare la alta a devenit mai strict si exista destul de multelimite impuse de legislatie.
De exemplu, un beneficiar nu are voie sa-si cumpere masina pebani europeni decat in leasing, iar valoarea totala a achizitiilornu trebuie sa depaseasca 10% din valoarea proiectului. "Am intratin UE cand s-a strans surubul cel mai tare, cand au fost cele maistricte reguli si n-am beneficiat de flexibilitati. Nu se mai potface exagerarile pe care le-au facut beneficiarii din altetari."
In Italia, de exemplu, un beneficiar al fondurilor europene afolosit banii pentru a-si achizitiona un Ferrari si 55 de masini delux, a scris presa internationala.
Era normal ca institutiile statului sa castige cele maimulte proiecte
Institutiile publice au semnat cele mai multe contracte pentruproiectele finantate din fondurile europene pentru HR, cu 254 deproiecte castigate. Mai putine proiecte au semnat companiileprivate, care au castigat numai 85 de proiecte, majoritatea cufinantari de tip grant (cu o valoare maxima de 500.000 deeuro).
"A fost si normal ca in primul an institutiile statului sa scrieproiecte mai repede si mai usor, pentru ca au fost cele care aucontractat si foarte multe fonduri de preaderare."
De remarcat insa este ca 98% din proiectele castigate debeneficiari sunt implementate prin parteneriate cu alte societatide consultanta sau cu partnerii sociali.
"Proiectele sunt de diversitate mare si trebuie sa te asociezicu parteneri care au diferite competente in implementare."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
