Profesii

Codul muncii 2011 pedepseşte munca la negru cu închisoare, de luni. Vedeţi aici cele mai importante modificări ale legislaţiei

Codul muncii 2011 a intrat în vigoare. De luni, munca la negru se pedepseşte cu închisoare.  Vedeţi aici cele mai importante modificări ale legislaţiei

Autor: Aurelia Alexa

01.05.2011, 16:15 14961

Noile prevederi ale Codului muncii,care majorează perioada de preaviz, introduc agentul de muncătemporară şi înăspresc sancţiunile pentru munca la negru,angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai multde cinci persoane fără forme legale, au intrat în vigoareduminică.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti atrage atenţiaangajatorilor că, începând de luni, 2 mai, trebuie să aibă învedere noile prevederi ale Codului munciiprin care s-au stabilit noi sancţiuni contravenţionale în cazulnerespectării unor obligaţii legale cum ar fi primirea la muncă apâna la cinci persoane fără încheierea unui contract individual demuncă, care, potrivit art.16 alin.1, se va pedepsi cu amendă de la10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.

Codul muncii 2011: Cele mai importantemodificări ale legislaţiei

Potrivit noului Cod al muncii, şi prestarea muncii decătre o persoană fără încheierea unui contract individual de muncăse va pedepsi cu amenda de la 500 la 1.000 de lei.

De asemenea, angajatorii riscă să fie sancţionaţi în cazul încare nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii sau dacăangajează fără cerificat medical, amenzile variind de la 1.500 la3.000 lei, aceeaşi pedeapsă fiind prevăzută şi în cazulnerespectării prevederilor privind înregistrarea demisieisalariatului.

Noua legislaţie a muncii a introdus şirăspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancţionează cuînchisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea lamuncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contractindividual de muncă şi cu închisoare de la şase luni la un an saucu amendă penală, refuzul repetat de a permite accesul în spaţiulunităţii a inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţiaacestora documentele solicitate.

În cazul săvârşirii unor infracţiuni, instanţa de judecată poatestabili sancţiuni complementare cum ar fi: pierderea totală sauparţiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii,ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri UE gestionate deautorităţile române pentru o perioda de până la cinci ani,interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuireaunui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până lacinci ani, recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor,ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri UEgestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe operioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii sauînchiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor delucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară saudefinitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionaleîn cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitateaîncălcării.

În noul Cod al muncii au fost abrogatedispoziţiile privind clauzele, efectele şi nivelul la care pot fiîncheiate contractele colective de muncă.

De asemenea, prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Muncii prin Legea40/2011 se instituie obligaţia încheierii contractuluiindividual de muncă în formă scrisă ca o cerinţă ad validitatem,dar şi dreptul angajatorului de a stabili obiectivele deperformanţă individuală şi obligaţia corelativă a acestuia de ainforma salariatul cu privire la criteriile de evaluare aactivităţii profesionale.

Începând de luni, angajatorii au obligaţia legală expresă de ainforma salariatul cu privire la fişa postului, iar perioada deprobă va putea avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristiceîn cazul funcţiilor de execuţie şi 120 de zile calendaristicepentru funcţii de conducere, iar perioada maximă în care se potface angajări succesive de probă este de 12 luni.

Modificări au fost făcute şi în cazul absolvenţilorinstituţiilor de învăţământ superior, primele şase luni de ladebutul în profesie fiind considerate perioadă de stagiu.

În cazul perioadei de probă, pe durata sau la sfârşitul ei,contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-onotificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintrepărţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Noua legislaţie a muncii mai prevede că delegareasalariatului va putea fi dispusă pentru perioade succesive demaximum 60 de zile, dar şi că angajatorul confruntat cu reducereatemporară a activităţii va putea, în anumite condiţii, să reducăprogramul de lucru de la cinci la patru zile, cu reducereacorespunzătoare a salariului, dar numai după consultări cusindicatul sau reprezentanţii salariaţilor.

Modificări au fost făcute şi în cazul perioadei de preaviz,aceasta fiind de 20 de zile lucrătoare în cazul concedierii pentrumotive ce nu ţin de persoana salariatului, 20 de zile lucrătoare încazul demisiei, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi 45 dezile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere.

Termenul de preaviz ce trebuie acordat de angajator este extinsla minimum 20 de zile lucrătoare, iar în cazul concedierilorcolective, în cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concedierevor prevala criteriile profesionale.

Noul Cod al muncii mai prevedeeliminarea restricţiilor privind posibilitatea angajatorului de aapela la agenţii de munca temporară, pentru executarea sarcinilorprecise şi cu caracter temporar cu anumite excepţii, expresprevăzute de lege, dar şi mărirea perioadei de încheiere acontractului individual de muncă cu durată determinată, de la 24 la36 de luni.

Durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăşi 48de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar muncasuplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite înurmătoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

ITM Bucureşti atrage atenţia că o prevedere cu totul nouă apareîn art. 119, alin. 3, în sensul că, în perioadele de reducere aactivităţii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libereplătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare cevor fi prestate în următoarele 12 luni.

În cazul în care programarea concediului de odihnă se facefracţionat, angajatorul are obligaţia să stabilească programareaastfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristiccel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, sporul pentrulucrul pe timp de noapte creşte de la 15 la 25 la sută din salariulde bază dacă timpul lucrat reprezintă cel puţin trei ore de muncăde noapte.

Din noua legislaţia muncii au fost eliminate condiţiile privinddurata cursurilor şi stagiilor de formare profesională efectuate lainiţiativa angajatorului ce permiteau în unele cazuri recuperareacosturilor de către angajator, astfel încât în viitor angajatorulşi salariatul vor avea libertatea de a stabili prin act adiţionalla contractul individual de muncă, drepturile şi obligaţiileacestora privind cursurile şi stagiile de formare profesională.

Totodată, a fost modificată restricţionarea angajatorului înprivinţa efectuării de noi angajări pe o perioadă de nouă luni dela data concedierilor colective. Astfel, în termen de 45 de zilecalendaristice de la data concedierii, salariatul concediat princoncediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pepostul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sauperioadă de probă.

Odată cu aplicarea noilor prevederi dinlegislaţia muncii, sancţiunea disciplinară seradiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacăsalariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acesttermen, radierea acestora constatându-se prin decizie aangajatorului emisă în formă scrisă.

Guvernul şi-a angajat, în 8 martie, răspunderea în Parlamentasupra proiectului noului Cod al muncii. Opoziţia a depusulterior o moţiune de cenzură, care a fost respinsă.

De asemenea, PSD şi PNL au sesizat Curtea Constituţională,contestând adoptarea Codului Muncii prin procedura asumăriirăspunderii Guvernului, precum şi elemente de fond ale actuluinormativ. Curtea Constituţională a respins, în 23 martie, sesizareaprivind neconstituţionalitatea actului normativ.

Discuţiile pentru modificarea actualului Cod alMuncii au început între Guvern, sindicate şi patronate dinluna decembrie, iniţial fiind stabilit ca termen limită denegocieri sfârşitul anului 2010. Termenul s-a prelungit până înianuarie, apoi încă o dată până în martie, când Emil Boc şi-aasumat răspunderea pe o formă care conţinea foarte puţineobservaţii ale sindicatelor şi patronatelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO