Dar chiar si sub presiunea crizei, in continuare, multi dintre angajati functioneaza dupa principiul „ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim". Care este cauza lipsei de productivitate? Cand vor ajunge romanii sa fie cu adevarat productivi si cat de importanta este productivitatea in timpul unei crize economice?
„In special in perioade de criza, eficienta, productivitatea si controlul costurilor, precum si diminuarea sau eliminarea pierderilor sunt esentiale pentru supravietuirea unei companii", spune Carmen Raicu, director de resurse umane al MKB Romexterra Bank, filiala locala a grupului german Bayern LB, care numara in prezent aproximativ 1.000 de angajati.
In opinia lui Riacu, fara calculul productivitatii, o banca nu ar putea functiona decat intamplator pentru ca de fiecare data cand se dezvolta un produs trebuie luat in vedere un calcul de profitabilitate si implicit un calcul de productivitate.
O veste buna este faptul ca exista semne pe piata ca firmele incearca sa remodeleze strategiile de business pentru a fi mai eficiente.
„In special pentru aceasta perioada, am demarat proiectul de analiza a posturilor in vederea «redesenarii» acestora in functie de incarcatura de munca", afirma Raicu.
Deocamdata, companii locale in care angajatii sunt productivi, eficienti si au castiguri semnificative sunt mai degraba exceptia decat regula. „Daca ne gandim la Romania, care are inca o economie de piata tanara, putem spune ca pentru a dezvolta o cultura organizationala puternica la nivelul companiilor, a dezvolta un nivel de responsabilizare mai accentuat al angajatilor si o mentalitate sanatoasa a muncii este nevoie de un interval mai mare de timp si, de asemenea, de un cadru legislativ stabil", spune directorul de resurse umane al MKB Romexterra Bank.
Un alt factor important care poate influenta productivitatea este dimensiunea companiei, care poate impune anumite reguli mai sanatoase de comunicare si relationare, cu ajutorul carora s-ar realiza o anumita coerenta intre activitatile si fluxurile operationale. Intr-o asemenea situatie, performantele angajatilor ar putea fi mai ridicate.
Acest lucru nu inseamna ca numai companiile mari sunt eficiente sau ca sunt singurele care pot avea o productivitate mare, ci este vorba mai degraba despre companii „mature", indiferent de dimensiune.
De ce angajatii romani sunt printre cei mai putin productivi din Europa
Productivitatea anuala a muncii la nivel de tara se calculeaza ca raportul dintre Produsul Intern Brut (PIB) si numarul de ore lucrate de salariati.
Dupa cresteri mari ale PIB-ului, descresterea dinamicii acestuia nu este urmata imediat de scaderea angajarilor, dar productivitatea pe lucrator scade.
Anul trecut, PIB-ul Romaniei a fost de peste 136 mld. euro, iar productivitatea anuala a muncii a fost estimata la -1,9, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistica al UE.
„Imediat ce recesiunea este declarata, firmele incep sa concedieze angajati in efortul de a reduce pierderile. Aceasta miscare ar trebui sa mareasca productivitatea din nou, dar angajatii dati afara reduc consumul si, in consecinta, si PIB-ul se contracta si mai mult", apreciaza Irina Vasile, country manager al companiei de executive search Antal Romania
Pe de alta parte, specialistii in resurse umane nu considera acest nivel scazut al productivitatii ca fiind o noutate.
„Nu ma surprind deloc aceste valori. La romani cultul muncii si al productivitatii nu exista. Sunt foarte putine persoanele care au aceasta educatie si de cele mai multe ori profita tarile care ii adopta de acesti romani destoinici, mai ales pentru a le folosi la propriu capacitatile", este de parere Mihaela Stroe, coordonator training si project manager euroconcurs.ro, platforma de informatii pentru romanii interesati sa devina functionari europeni.
Stroe este de parere ca majoritatea angajatilor romani functioneaza dupa principiul „ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim", si nu pentru ca vor sa faca lucruri bine facute sau pentru ca ar avea o gandire orientata spre rezultate.
„Exista cu siguranta si oameni seriosi, insa de cele mai multe ori au in subordine si oameni din tagma amintita, iar din acest motiv productivitatea sufera. Dureaza mult pana ii educa si, de obicei, cand s-au format in directia productivitate pleaca la un salariu mai bun sau merg pe cont propriu", adauga Stroe.
Pe de alta parte, avand in vedere ca la nivel national productivitatea reprezinta raportul dintre PIB si numarul de angajati, acest indicator depinde foarte mult si de numarul de angajati.
„Daca o firma da afara angajati dupa ce a investit in tehnologii sau in dotari, are loc automat acel somaj tehnic. Daca dimpotriva, o productie crescuta poate fi vanduta cu preturi mai mari, cu mai putine pierderi de resurse utilizate si energie, atunci rezultatul creste si automat se obtine si o crestere, stimulare a angajarilor", explica Irina Vasile.
Printre motivele lipsei de productivitate s-ar putea numara motivatia salariala, lipsa unei directii clare spre productivitate, lipsa unor culturi organizationale competitive care sa stimuleze angajatii sau lipsa unei educatii orientata spre eficienta si eficacitate.
Cum poate fi stimulata productivitatea
De obicei, in perioadele de criza este de asteptat ca productivitatea angajatilor sa scada, in general din cauza scaderii nivelului de implicare.
Una dintre strategiile pe care le pot adopta angajatorii tine de o mai buna exploatare a angajatilor existenti, fara timpi sau resurse moarte. In cele din urma, este de preferat ca organizatiile sa investeasca in orice fel de tehnologii sau proceduri, care ar reduce costul resurselor utilizate, chiar daca aceasta ar duce si la existenta unor angajati redundanti, ca urmare a automatizarii sau a unei mult mai bune exploatari a muncii.
„Oamenii trebuie sa munceasca mai mult, pentru aceiasi bani sau mai putini. Din pacate, numai acei oameni care pricep acest mecanism vor rezista si vor progresa chiar in aceasta perioada", crede Vasile.
Pe termen lung sunt anumiti factori care pot influenta productivitatea, precum investitiile, noile tehnologii, dar si efortul inovator, o mai buna diviziune a muncii, cresterea calitatii educatiei, ca baza a competentelor sporite sau o mai mare implicare si motivare a lucratorilor in procesul de productie a bunurilor si serviciilor.
Codasii Europei
Romania se numara printre ultimele tari din Uniunea Europeana in ceea ce priveste productivitatea anuala a angajatilor, cu un nivel estimat la -1,9 in 2009, urmand ca in 2010 sa ajunga la -0,6, potrivit datelor Eurostat.
In aceasta situatie, productivitatea muncii la nivel national este un indicator statistic care se calculeaza ca fiind raportul dintre produsul intern brut (PIB) si numarul de ore lucrate.
Fata de anul trecut, cand nivelul indicatorului productivitatii muncii era 6,8, in prezent acesta a ajuns la -1,9, fiind de asteptat ca in 2009 sa ajunga la -0,6. Productivitatea muncii reprezinta raportul dintre efectul economic obtinut si efortul depus in vederea realizarii acestui efect.
In prezent, pe locul intai in UE in ceea ce priveste productivitatea se afla Spania (2,3), urmata de Slovenia (1,3) si Polonia (1,0). La polul opus, se situeaza Islanda (-9,0), Elvetia si Letonia (ambele cu -4,6) si Germania (-3,9).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
