Profesii

Cum au ajuns românii care au studiat în Monaco să-i cunoască pe Sharon Stone sau pe Giorgio Armani

Catherine Lespine, directorul general al grupului INSEEC, conduce un business de peste 75 de milioane de euro şi are 24 de ani de experienţă în domeniul educaţiei

Catherine Lespine, directorul general al grupului INSEEC, conduce un business de peste 75 de milioane de euro şi are 24 de ani de experienţă în domeniul educaţiei

28.06.2010, 00:00 916

Andreea Varga şi Irina Peterson sunt absolvente ale unorprograme de masterat şi MBA din cadrul International University ofMonaco (IUM), una din cele mai cunoscute instituţii de învăţământsuperior din vestul Europei, ajungând să participe la fondarea şila conducerea unor companii antreprenoriale.

"Urmând cursurile unui program de masterat în domeniul bunurilorşi serviciilor de lux master, am ajuns să lucrăm cu personalităţiprecum Sharon Stone, Celine Dion, Mika, David Guetta şi mulţi,mulţi alţii care au participat în acel an la World Music Awards înMonaco, Film Festival sau Grand Prix", susţine Andreea Varga, carea aplicat la programul oferit de IUM încă din 2007, când încă eraîn ultimul an la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei deStudii Economice.

Şi Irina Peterson a ales să urmeze cursurile unui program de MBAîn cadrul IUM în 1998, pentru că era o "continuare firească" astudiilor economice, iar în acea perioadă nu erau prea multeoportunităţi pe piaţa locală de programe de masterat.

"Îmi doream să urmez un MBA la o şcoală de afaceri din Europa,însă mă atrăgea mai mult programa şcolilor americane şi de aceea amales o universitate cunoscută pe plan european, ca să fiu maiaproape de casă, dar care să aibă şi elemente din programaamericană. Aveam de ales între programul oferit de INSEAD de 18luni şi cel de la IUM, de 10 luni. L-am ales pe cel mai scurt",spune Peterson, care a motivat că nu a ales cursurile unui programlocal deoarece "nu existau programe care să o convingă".

Cu o lucrare de dizertaţie făcută pentru compania Ferrari,Andreea Varga a fost singura româncă din cei 300 de studenţi cares-au înscris în programul de masterat în domeniul bunurilor şiserviciilor de lux, iar dintr-o clasă de 26 de studenţi, 23 erau denaţionalităţi diferite. În cadrul acestui program, studenţii suntimplicaţi în proiecte derulate în parteneriat cu marile companii delux.

"Am participat la organizarea de evenimente de lux, am fosttrimişi la traininguri în cadrul diferitelor companii, am cunoscutpersonalităţi ca Giorgio Armani, Beyonce, Dolce Gabbana sauPagani", mai spune Varga. După absolvirea programului, s-a întorssă lucreze în ţară, unde şi-a găsit un job în primele treisăptămâni, în condiţii de criză, pe un salariu de peste 1.000 deeuro.

"Între timp mi-am deschis propria firmă de consultanţă îndomeniul luxului - Luxury Tribuite Management - în care îmi estepartener o fostă colegă din Franţa", mai spune Varga.

În cazul Irinei Peterson, programul de MBA a ajutat-o săînţeleagă mai bine documentele legale (pentru că programa includeacursuri de drept) şi i-au asigurat vocabularul de bază necesarmediului de afaceri, pentru că primele două luni au fost foartedificile, întrucât cunoştea limba engleză doar la nivelconversaţional. De asemenea, un program de MBA a contat foarte multla "greutatea" CV-ului.

"După ce am terminat MBA-ul, am fost curtată de compania deservicii financiare Merrill Lynch, care m-a trimis la un program detraining pe brokeraj la Londra, după care am lucrat timp de câţivaani pe funcţia de consilier financiar în Monaco", mai spunePeterson. Ulterior, a lucrat în cadrul companiei de management aactivelor Monaco Asset Management SAM, iar o schimbare radicală afăcut în urmă cu doi ani, când a primit propunerea de a fi CEO lacompania EuroCape, cu activităţi în domeniul energiiloralternative, la a cărei fondare a şi participat.

Cât costă un program de masterat la InternationalUniversity of Monaco

Pentru a se putea înscrie la programul "Master of Science inLuxury Goods & Services", candidaţii trebuie să aibă uncertificat care să le ateste cunoştinţele de limbă engleză, să aibădouă scrisori de recomandare şi, de preferat, să fi urmat unprogram de internship în cadrul unei companii din domeniul luxului.Preţul acestui program de masterat este de 14.500 de euro.

În luna aprilie a acestui an, IUM a fost integrată în grupulfrancez INSEEC, o şcoală de afaceri deţinută de grupul americanCareer Education Corporation (CEC).

"Criza nu a afectat întru totul piaţa franceză de programe deMBA şi de masterat, din contră, există mai mulţi tineri care vor săse formeze, dar şi persoane care sunt deja angajate şi care vorsă-şi completeze studiile. Programele de masterat au foarte multespecializări, iar angajaţii vor să evite problema şomajului şistudiază pentru a deveni mai competitivi pe piaţa muncii", susţineCatherine Lespine, directorul general al grupului INSEEC, un grupeducaţional fondat în urmă cu 35 de ani, care cuprinde opt şcoli şipeste 10.500 de studenţi (din care 40% sunt studenţiinternaţionali). Numărul de studenţi INSEEC s-a dublat faţă de acumcinci ani, când erau înscrişi numai 5.800 de studenţi.

"Studenţii străini aleg, în general, programele de masterat îndomeniul comerţului internaţional, pe când cei francezi alegprogramele de audit şi control al gestiunii", spune AlainSenanedsch, director de dezvoltare internaţională în cadrulINSEEC.

Preţul programului de MBA oferit de IUM este de 24.800 de euro.Pentru a aplica la program, candidaţii trebuie să aibă uncertificat care să le ateste cunoştinţele de limbă engleză, să aibăminim trei ani de experienţă de lucru şi să obţină punctaj detrecere la testul GMAT (The Graduate Management AdmissionTest).

"În ziua de astăzi oamenii nu au nevoie de o diplomă, ci de oeducaţie de calitate, pentru că marile corporaţii nu-şi maiinstruiesc angajaţii, ci se aşteaptă ca fiecare să ştie deja ce arede făcut", mai spune Senanedsch.

Bugetul grupului INSEEC a fost anul acesta de 75,9 milioane deeuro, iar pentru 2011 bugetul stabilit este în creştere, de până la83,4 milioane de euro. "Sistemul educaţional este asemănător cu celal sănătăţii, în sensul că nu se alocă prea mulţi bani şi nici nuprea poţi face profit. Educaţia poate fi rentabilă sub egida uneibune gestiuni, prin care să se asigure noi investiţii, pentru căcererea este foarte mare, sunt milioane de tineri care vor să seformeze", adaugă Lespine, care are o experienţă de 24 de ani îndomeniul educaţional.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO