"Aproximativ 60 de copii ai angajaţilor care lucrează încompaniile cu sediul în West Gate vor putea să meargă la ogrădiniţă amenajată într-o clădire renovată, situată lângă cea abiroului în care lucrează părinţii lor. Noi vom fi, pentru început,operatorii acestui serviciu, însă este posibil să-l externalizăm înviitor", a spus Rob Stewart, preşedintele companiei GenesisDevelopment.
Angajatorii români încep să conştientizeze că dacă până înprezent recompensarea financiară era suficientă pentru a menţineperformanţa angajaţilor, nevoia de echilibru între carieră şi viaţaprofesională ar putea duce la pierderea performerilor în cazul încare aceştia nu mai pot fi productivi.
În Bucureşti există în prezent aproape 170 de grădiniţeparticulare şi 154 de grădiniţe de stat, în condiţiile în carenumărul de copii care ar trebui cuprinşi în învăţământul preşcolareste de peste 54.700 de copii, potrivit raportului despre stareaînvăţământului în anul şcolar 2009/2010 publicat de InspectoratulŞcolar al Municipiului Bucureşti. Statisticile oficiale mai aratăcă deşi în ultimii trei ani au fost create circa 5.500 de locuri îngrădiniţe, există în continuare un deficit de 8.000 - 9.000 delocuri în grădiniţe în Capitală.
"Am preluat modelul de la furnizorii de astfel de servicii dinnordul Americii. Nu ne este teamă că nu vom avea 60 de copiiînscrişi, din contră, ne e teamă că spaţiul este prea mic şi căcererea va fi mai mare. În zonă sunt deja trei clădiri de birouricu o suprafaţă de 45.000 de metri pătraţi, unde lucrează cusiguranţă 2.000- 3.000 de oameni", a mai spus Stewart, care nu aprecizat valoarea investiţiei.
Unul dintre cei mai mari furnizori americani de programe de tip"day care" (denumite şi "child care"), care are centre în SUA,Europa şi Canada, este compania Bright Horizons Family Solutions,fondată în 1986, care oferă astfel de servicii pentru mai mult de700 de companii.
"Intenţia noastră a fost de a oferi un altfel de serviciuclienţilor. Principala noastră activitate este în domeniulimobiliar, de aceea nu vrem să facem profit din noul serviciu, cidoar să ne acoperim cheltuielile. Va fi un breakeven (prag derentabilitate - n.red.) şi de aceea este probabil ca taxele să fiemai mici decât cele practicate de alte grădiniţe private dinBucureşti", a mai spus Stewart.
Taxele de şcolarizare pentru o grădiniţă privată în Capitalăîncep de la 5.000 de euro pe an şi pot ajunge în unele cazuri laaproape 20.000 de euro pe an. Cu toate acestea, o mare parte dingrădiniţele private din Capitală cu taxe anuale de 5.000 de euro pean nu reuşesc să facă profit, deoarece activează în general în vileînchiriate care costă până la 6.000 de euro pe lună, au maximum 50- 60 de copii înscrişi, oferă cursuri opţionale cu profesorispecializaţi şi salarii mai mari decât la stat.
Mult mai mari sunt taxele pentru grădiniţele care funcţioneazădupă programe străine de şcolarizare, cum ar fi AmericanInternational School of Bucharest (Şcoala Americană) sau BritishSchool of Bucharest (BSB), unde taxele de şcolarizare depăşesc15.000 de euro pe an.
Abonamentele la sală, cele mai frecvente beneficiioferite de angajatorii români
Tendinţa de a oferi angajaţilor un echilibru mai bun întrecarieră şi viaţa personală poate înlocui cu succes, cel puţin lanivel motivaţional, un program de training sau finanţareacursurilor unui MBA, spun consultanţii în resurse umane. De celemai multe ori, beneficiile nonfinanciare pe care companiile leoferă angajaţilor au două direcţii: sănătatea (abonamente la sălide fitness, asigurare de sănătate la clinici private), dar şi prinactivităţi de recreere.
"Modalităţile de recreere pentru care optează cel mai descompaniile din România aş spune că sunt abonamentele la săli defitness, la cursuri de dans şi masajul la birou. De asemenea,companiile tind să se îndrepte către beneficii care vin înîntâmpinarea unor nevoi de zi cu zi ale angajaţilor, cum esteexemplul grădiniţei pentru copiii angajaţilor, masa de prânz sau unprogram de lucru flexibil. Atmosfera de la birou este un alt factorde bunăstare de care se preocupă companiile, de aceea anumitecompanii asigură spaţii speciale pentru networking", a spus AdrianaBoşcănici, managing partner al firmei de training Trainart.
Work-life balance (echilibrul dintre carieră şi viaţa personală- n. red.) este o modalitate de recompensare mai ales a angajaţilordin IT, industrie recunoscută pentru astfel de practici. Companiiprecum IBM sau Microsoft oferă posibilitatea angajaţilor de a lucrade acasă, iar specialiştii spun că acest echilibru dintre carierăşi viaţa profesională, ajuns la cote optime, poate fi un indicatoral performanţei angajaţilor.
"Vestea rea este că, odată cu micşorarea numărului de angajaţi,companiile sunt nevoite să livreze aceleaşi volume de muncă, curesurse umane mai puţine, de aceea spaţiul temporal alocat lucruluila birou s-a extins în cel personal. Vestea bună este că atâtcompaniile, cât şi angajaţii sunt conştienţi de riscurile pe carele aduce acest dezechilibru şi atunci investesc în programe detraining care să îi ajute pe angajaţi să gestioneze mai binesarcinile de lucru, să eficientizeze munca la birou, dezvoltăstrategii de muncă alternativă şi acordă mai multă atenţiemanagementului talentelor", a mai spus Boşcănici, care este şimembră a HR Club, asociaţia profesioniştilor în resurse umane dinRomânia. De asemenea, unele companii mai oferă posibilitateamamelor de a avea un program de lucru flexibil, pentru a-şi puteaduce copiii la grădiniţă în timpul programului de lucru, atâta timpcât norma lor de lucru cumulată respectă prevederile dincontractele de muncă.
Training pe bani europeni pentru work-lifebalance
Centrul "Parteneriat pentru egalitate" a câştigat un proiectfinanţat din fondurile europene pentru resurse umane în valoare depeste 380.000 de euro pentru trainingul a 100 de manageri dinBucureşti prin care aceştia să fie instruiţi privind flexibilitateaprogramelor de lucru şi reconcilierea între viaţa profesională şiviaţa de familie.
"Există multe situaţii de companii din România careimplementează punctual măsuri de work-life balance fără a le numiastfel. În special măsuri legate de adaptarea programului lanevoile angajaţilor (posibilitatea de a lua ore libere pentru nevoispeciale şi de a le recupera ulterior, interval flexibil deîncepere şi finalizare a zilei de lucru etc.). În puţine companiiaceste tipuri de măsuri există şi în mod formalizat, ca politicăorganizaţională. De cele mai multe ori, nevoile angajaţilor suntgestionate atunci când apar, informal, cu managerul direct.Politici formale există mai degrabă în companiile mari, în specialîn multinaţionale", a spus Livia Aninoşanu, directoare de programeîn cadrul Centrului "Parteneriat pentru egalitate".
Fundaţia a lansat recent o competiţie la care se pot înscriecompaniile din Bucureşti şi din judeţul Ilfov care implementeazăprograme de conciliere a vieţii profesionale cu cea personală,ultima dată a înscrierii fiind 10 februarie. Printre premiileoferite în cadrul acestei competiţii se numără sesiunile dedezvoltare a abilităţilor de parenting pentru angajaţii cu copii,sesiuni de coaching pentru manageri sau programe de training îndomeniul work-life balance.
Care sunt cele mai populare programE de work-lifebalance
n Program de lucru flexibil;
n "Telecommuting" -
rezolvarea de acasă a sarcinilor de serviciu,
prin contectarea la reţeaua angajatorului; 30% din firmeleamericane folosesc în prezent acest tip de programe;
n Servicii de tip "day care" sau "child care" pentru copiiiangajaţilor;
n Servicii de tip "elder care" pentru bătrâni;
n Concedii (de parternitate, de exemplu);
n Job-sharing (doi angajaţi lucrează part-time pentru acelaşijob);
n Programe de asistenţă pentru angajaţi;
n Abonamente la sala de fitness.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
