Cum s-ar descurca România dacă ar izbucni un conflict la Marea Neagră?

18 feb 2018 Autor: Răzvan Botea

De la anexarea Crimeei în 2014, echilibrul puterilor navale la Marea Neagră s-a schimbat. Ucraina a dat înapoi, în timp ce Moscova şi-a întărit prezenţa militară. Pentru a contracara influenţa Rusiei, este nevoie de eforturile comune ale României şi Turciei.

Forţa navală a României la Marea Neagră este inferioară celei ruseşti, însă România fiind mebru NATO, comparaţia trebuie privită la nivelul alianţei.

Astfel, conform analizei Stratfor din 2016, NATO are capabilităţi numerice superioare la Marea Neagră faţă de forţa navală a Rusiei, la aproape toate capitolele, în afară de unul singur – aviaţia navală.

Submarinele din Marea Neagră sunt în număr de 21, dintre care 14 ale NATO (Turcia 13 şi Bulgaria 1), în timp ce Rusia la momentul analizei avea 5, dar a mai adăugat în 2017 încă două submarine cu propulsie diesel-electrică, a anunţat Ministrul Apărării din Rusia, conform navaltoday.com.

Marina română nu are în prezent niciun submarin în serviciu, însă Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a anunţat în februarie anul acesta că Forţele Navale Române vor fi înzestrate cu trei astfel de piese, scrie Mediafax.

La capitolul resursă umană, NATO are la Marea Neagră 59.200 de militari, din care 48.000 ai Turciei, 7.100 ai României şi 4.100 ai Bulgariei, conform datelor din 2016.

Armata Rusiei are 11.000 de oameni care operează la Marea Neagră.

Dintre navele de luptă de elită fregatele ocupă un loc important, iar NATO dispune de 23 de nave din această categorie, în timp ce Rusia are doar două, însă dispune de un distrugător şi un cuirasat. Bulgaria are 4 fregate, Turcia 16 şi România 3 care urmează să fie modernizate, conform lui Mihai Fifor, citat de Mediafax.

Corvetele sunt nave de luptă de tonaj redus, cu excelente calităţi nautice care îndeplinesc misiuni de escortă, misiuni împotriva submarinelor şi avioanelor sau ca patrule de coastă. România dispune de 4 astfel de piese, Turcia are 8 în Marea Neagră, iar Bulgaria 3, însumând 15 piese ale NATO, faţă de cele 11 ale Rusiei.

Ministrul Apărării Mihai Fifor a menţionat că şedinţa de Guvern din săptămâna 5-11 februarie va fi trecut şi proiectul de Hotărâre privind achiziţia a patru corvete multifuncţionale, astfel încât acest contract să poată fi semnat până la sfârşitul anului, condiţia fiind ca navele să fie produse în ţară, scria Mediafax în data de 2 februarie.

Rusia mai este depăşită covârşitor de forţele NATO la capitolul puitoare de mine şi dragoare de mine (nave care instalează mine sau le identifică) – 38 astfel de elemente al NATO sunt în Marea Neagră, în timp ce Rusia are doar 9. Din cele 38 de piese, România deţine 5.

La capitolul nave auxiliare, NATO deţine în Marea Neagră 68 de piese (România 23), iar Rusia 13.

Aviaţia navală este singurul domeniu în care capacităţile numerice ale Rusie le depăşesc pe cele NATO la Marea Neagră, Rusia având 78 de elemente, în timp ce NATO 43, din care ale României doar 3.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că în această analiză sunt prezentate capabilităţile militare doar ale ţărilor cu ieşire la Marea Neagră, acestea nefiind singurele care au nave de luptă dispuse în singura mare la care are ieşire România.

 
Cuvinte cheie:
marea neagra
, romania
, conflict
, rusia
, turcia
, moscova
, nato
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide