EnergoBit (energie), ANA Hotels (hoteluri) Te-Rox Prod (producţie scaune auto pentru copii) şi MAVIPROD (utilaje agricole şi forestiere) sunt companii româneşti care în ultimii ani au început să fie transferate de cei care le-au creat către generaţiile următoare, în condiţiile în care nouă din zece proprietari ai firmelor autohtone şi-au pus în funcţii de management membri ai familiei, potrivit studiului PwC Family Business Survey 2014/2015.
Copiii antreprenorilor români sunt pregătiţi acum să stea la cârma unor afaceri de zeci şi sute de milioane de euro şi să le ancoreze în realitatea pieţei actuale implementând noi procese de management şi introducându-le pe alte pieţe după ce au crescut odată cu businessurile înfiinţate de părinţi, făcând „munca de jos“ din companii sau după ce şi-au terminat studiile în afara ţării.
„Mi-am dorit mereu o implicare în afacerile familiei mele pentru că fac parte din ADN-ul meu. Am început să lucrez în companiile familiei încă de la nouă ani, iniţial servind la mese şi ajutând în laborator, în cadrul lanţului de brutării ANA Pan, iar apoi în toate departamentele grupului ANA Hotels pe durata a patru veri“, a precizat Alexandra Copos de Prada, fiica omului de afaceri George Copos, pentru a doua ediţie a studului realizat de firma de consultanţă şi audit PwC România.
În prezent, Alexandra Copos de Prada conduce atât businessul ANA Pan, cât şi ANA Hotels, companii care fac împreună aproape 30 de milioane de euro pe an, iar din 2013, de când a preluat frâiele primei afaceri pornite de familia sa, a schimbat echipe şi sisteme de management, a lansat un nou concept (cafeneaua-bistro ANA Baking Co.) şi a iniţiat investiţii de peste 2 milioane de euro în zona hotelieră. Schimbările au venit însă după absolvirea unui liceu în străinătate şi a unui program de MBA de la Wharton (SUA) şi după ce a lucrat ca business analist pentru firma de consultanţă în management McKinsey.
Studiile de management duc afacerile de familie la un nou nivel
„Făcând studiile respective am înţeles responsabilitatea pe care o are un antreprenor atât faţă de clienţi, cât şi de angajaţi. Am reţinut că responsabilul final pentru bunul mers al companiei eşti doar tu şi că fără organizare şi control lucrurile pot derapa destul de repede. Am învăţat să mă înconjor de oameni mai buni decât mine şi cred că experienţa şi educaţia dobândite până acum vor transforma ANA Hotels într-o companie internaţională în viitorul apropiat“, mai spune ea.
În prezent, aproape 80% din afacerile de familie de pe plan local au numiţi în funcţii de management copiii sau nepoţii celor care le-au înfiinţat, însă numai unu din zece antreprenori care au pus pe picioare aceste businessuri crede că un plan de succesiune al afacerii este o prioritate. Prin urmare, afacerile de familie din România continuă să fie un cerc închis la nivel de conducere, unde deciziile de business se iau în funcţie de experienţa antreprenorilor cu vechime sau din instinct şi prea puţin pe raţionamente desprinse „din cărţile“ de management. În acelaşi timp, unu din doi antreprenori care au creat de la zero branduri româneşti vrea ca în viitorul apropiat să transfere compania, dar şi rolul de conducere al acesteia către generaţia următoare, semn că moştenirea afacerii de familie este o realitate/ un drum care nu mai necesită niciun plan de implementare.
„În perioada care urmează se va simţi din ce în ce mai mult nevoia de a fi investit într-o soluţie de succesiune, fie că discutăm despre pregătirea membrilor de familie, fie despre externalizarea managementului sau despre o vânzare. Întotdeauna le-am recomandat antreprenorilor să ia în considerare o durată de cel puţin trei-cinci ani pentru formarea şi implementarea opţiunilor de succesiune“, a spus Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori şi afacerile de familie din cadrul PwC România, într-un interviu acordat pe e-mail pentru ZF.
