Criza forţei de muncă

De ce există o criză a forţei de muncă, dacă, statistic, România are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi?

13 aug 2017 Autor: Adelina Mihai

♦ Statistica nu are nicio legătură cu realitatea ♦ Vaslui: Toţi tinerii pleacă în străinătate ♦ Teleorman: În şase luni, am recrutat doar 4 oameni; restul nu vor să muncească ♦ Timiş: Dacă aş avea 1.000 de muncitori disponibili, mâine i-aş angaja.

Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează „populaţia activă” au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

În ciuda faptului că managerii şi antreprenorii se plâng din ce în ce mai frecvent de faptul că nu găsesc suficient de mulţi candidaţi pe piaţa muncii şi că vor o legislaţie prin care să poată re­cru­ta mai uşor imi­granţi din state non-UE, datele arată că Ro­mânia are o rezervă de 4 mil. an­gajaţi care ar putea să lucreze, dar care nu sunt prinşi în categoria salariaţilor.

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze,  dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”,  a spus Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult din Timişoara.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

 

Dacă aş găsi muncitori în Timiş, de ce credeţi că aş face sute de relocări din Moldova şi Muntenia?

Cum se explică atunci faptul că în Ti­miş, de exemplu, există aproape 350.000 de oameni apţi de muncă din ca­re numai 250.000 de persoane sunt sala­riate, iar angajatorii se plâng de lipsa de candidaţi câtă vreme au o „re­zervă” de 100.000 de oameni în judeţ?

„Dacă ar fi 100.000 de oameni în Timiş şi dacă aş găsi muncitori aici, de ce credeţi că aş mai face relocări din Mol­dova şi din Muntenia în Timiş? Avem sute de oameni relocaţi, toate fir­mele de recrutare relocă sute de oa­meni în vestul ţării. Mâine, dacă aş avea 1.000 de persoane disponibile, le-aş angaja”, a mai spus Horia Bugarin. Un muncitor relocat din Mol­do­va în Timiş primeşte un salariu net de 1.700 – 1.800 de lei net pe lună, o masă caldă pe zi şi cazare din partea anga­jatorului. 

În plus, mulţi dintre angajaţii aduşi să lucreze temporar din alte zone în vestul ţării se mută ulterior cu familiile şi se angajează cu contracte per­ma­nente de muncă, mai spune şeful IHM Total Consult.

În 14 judeţe (plus Bu­cu­reşti) există o rată de angajare peste me­dia naţională de 55%, arată datele INS. La polul opus, cu cele mai mici ra­te de angajare, se află judeţele Te­le­orman (cu o pondere a salariaţilor în po­pulaţia activă de numai 35%), Bo­toşani (38%), Vaslui (38%), Mehedinţi (40%), Dâmboviţa (40%) şi Giurgiu (40%).

 

„Nu vreau să mai aud de Teleorman. Oamenii de acolo nu vor să muncească”

În Vaslui, de exemplu, judeţ evitat de investitorii străini din cauza infrastructurii deficitare, există numai 56.000 de salariaţi la o populaţie aptă de muncă de 146.000 de oameni. Ce spun angajatorii din judeţ?

„Nu există aşa ceva. Statistica trebuie să fie eronată, nu are nicio legătură cu realitatea. Nu există forţă de muncă în niciun domeniu, nici în confecţii, nici în auto, nici în construcţii. Tinerii pleacă în Anglia. Avem elevi din clase profesionale care vin şi fac practică la noi pe timpul şcolii, iar după ce termină şcoala, toată clasa pleacă în Anglia. Criza de forţă de muncă a ajuns până şi în Vaslui”, a spus Luiza Iacob, acţionar şi director al producătorului de confecţii Pancarprod din Vaslui, cel mai mare angajator din industria textilă din judeţ, care are 600 de angajaţi.

Ea a mai spus că nu crede că firmele de recrutare mai au de unde să ia oameni din Vaslui să îi ducă în fabricile din Transilvania, pentru că efectiv nu mai sunt oameni disponibili pe piaţă.

„De la noi din fabrică, cine pleacă merge în străinătate sau iese la pensie. Din păcate însă, toţi tinerii ne pleacă din ţară”, a mai spus Luiza Iacob.

Pe de altă parte, firmele de recru­tare au încercat de-a lungul timpul să mute oameni din zonele fără investiţii în vestul şi în centrul ţării, însă s-au lovit şi de refuzuri din partea oamenilor care ar fi putut să mun­cească.

În Teleorman, spre exemplu, numai 35% dintre locuitori sunt angajaţi, judeţul având în prezent „rezervă” de peste 100.000 de oameni care ar putea să lucreze, dar care nu sunt salariaţi.

„Nu vreau să mai aud de Teleorman. Am avut un om angajat acolo care timp de şase luni trebuia să găsească oameni care să facă relocare din Teleorman în vestul ţării. În şase luni, doar patru oameni din Teleorman s-au relocat. A trebuit să renunţ la angajatul de acolo, nici salariul lui pe o lună nu l-am recuperat prin angajarea celor patru oameni. Efectiv, oamenii din Teleorman nu vor să lucreze”, a spus Horia Bugarin.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.08.2017

 
Cuvinte cheie:
refuz
, oameni
, munca
, statistica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide