Creşterea salariului minim pe economie din ultimii ani şi majorarea programată de la 1.050 de lei brut pe lună în prezent până la 1.200 de lei brut începând cu anul viitor îi afectează pe unii angajatori care se bazează în mare parte pe o forţă de muncă specializată în vânzări, unde partea variabilă este mai importantă decât partea fixă.
„Pe mine mă afectează creşterea salariului minim, pentru că sistemul nostru de recompensare este format dintr-o parte fixă şi una variabilă, generată de bonusurile în funcţie de obiective sau de comisioane. Dacă vrei să ţii un om motivat, partea flexibilă trebuie să fie cel puţin jumătate sau de două ori decât partea fixă, deci partea fixă poate fi o treime din total. În momentul în care va trebui să fac o angajare cu cel puţin 1.200 de lei brut pe lună - parte fixă - sunt afectat“, a spus Liviu Şonea, directorul general al companiei Foerch, care are 128 de salariaţi (dintre care circa 100 reprezintă forţă de muncă în vânzări), companie care activează în sectorul distribuţiei directe în domeniile auto, construcţii şi mentenanţă industrială. El a fost unul dintre speakerii prezenţi la finalul lunii trecute la ZF HR Insider, dezbaterea lunară dedicată profesioniştilor din domeniul resurselor umane, organizată la Braşov.
Şonea a mai precizat că Foerch este una dintre puţinele companii care nu au o limită superioară de salariu, în sensul că angajaţii sunt răsplătiţi în funcţie de rezultatele pe care le aduc şi de vânzările pe care le fac companiei.
„Dacă ai un om care ştie să câştige încrederea partenerilor şi care aduce din ce în ce mai mulţi clienţi, automat performanţele lui vor fi mai bune. Eu nu am o problemă, teoretic, întrucât salariul nostru mediu din companie este de trei ori mai mare decât salariul minim. Dar am o problemă pentru că celor care se situează în limita de jos trebuie să le dau nişte bani în plus de pomană. Iar legislaţia nu este aşa în toate ţările europene, deşi colegii mei din alte ţări, chiar din vestul Europei, se plâng de impunerea unui salariu minim“.
Şonea a mai precizat însă că în alte state există condiţia ca salariul minim să nu se calculeze lunar, ci ca o medie pe trei sau pe şase luni şi în calcul sunt incluse toate bonusurile. Cu alte cuvinte, salariul minim impus în alte state este reprezentat de venitul salarial al angajatului şi nu de salariul de încadrare, cum se întâmplă în România.
„Se poate îmbunătăţi legislaţia şi la noi, dar părerea mea e că sunt oameni care fac legi fără să ştie ce se întâmplă în economie. Sectorul nostru, cel puţin, este foarte afectat de lipsa de înţelegere. Spre exemplu, inspectorilor de muncă le e greu să înţeleagă de ce eu am sediul într-un loc, dar am 100 de oameni care nu sunt la serviciu, sunt pe teren, la client, şi nu vin niciodată la serviciu“.
El a mai explicat că o altă problemă cu care se confruntă este reprezentată de faptul că oamenii migrează spre alte companii pentru a obţine salarii nete mai mari.
„Sunt companii care nu îşi pot plăti toate taxele, dar îşi scoate patronul banii din dividende şi angajaţii primesc salariul în plic, dar acei oameni nu plătesc contribuţii la pensie sau la sănătate. Eu le plătesc. Şi am oameni care au plecat pentru salarii în mână mai mari. Îmi pun şi eu întrebarea: oare cineva de la Fisc sau de la Inspectoratul Teritorial de Muncă poate să se uite la fişa fiscală de venituri a fiecărui om să vadă că acel om a fost plătit cu peste 4.000 de lei în compania mea timp de şase luni şi în următoarele şase luni el a fost plătit cu 1.000 sau cu 1.200 de lei? Din ce motiv a plecat el de la mine? Eu cred că acolo trebuie să se facă ceva, pentru a se scoate aceste venituri la suprafaţă“, a mai spus Şonea.
În opinia lui, faptul că impozitul pe dividende va scădea începând cu anul viitor reprezintă o veste bună dacă banii respectivi se duc mai departe în investiţii în companii, însă dacă pleacă în buzunarul unui acţionar care îşi „ia un alt Rolls-Royce sau un conac“ nu este o măsură bună.
Alături de Liviu Şonea, printre invitaţii celei de-a XX-a ediţii a debaterilor HR Insider organizată la Braşov s-au mai aflat Aurelia Florea, directorul de resurse umane al producătorului de electrocasnice de lux Miele, Ioana Bran, coordonatorul regional al firmei de training Ascendis, Olga Savaniu, directorul de resurse umane al producătorului de componente pentru avioane Premium-AEROTEC, Lucia Molniceanu, directorul de resurse umane al companiei Benchmark (cu activităţi în industria electronică) şi Remus Crăciun, directorul general al producătorului de ambalaje din carton ondulat Ecopack.
