Decalajele din economie se adâncesc: Bucureştiul, Clujul şi Timişul au „furat“ trei sferturi din totalul celor 320.000 de noi angajări din ultimii 10 ani

Angajatorii din municipiul Bu­cu­­reşti şi din judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş au creat 243.000 de noi locuri de muncă în pe­rioada iunie 2009 – iunie 2018, acestea re­prezentând 75% din totalul celor peste 320.000 de joburi „nete“ create în ultimul de­ce­niu, arată datele centralizate de ZF pe ba­za in­for­ma­ţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Dezvoltarea a fost şi este foarte inegală în profil teritorial. Discutăm despre creştere eco­no­mică, dar dacă ne uităm la distribuţia ritmului de creştere economică pe judeţe, observăm ace­­laşi tipar ca şi cel al angajărilor. Sunt câteva zo­ne - în primul rând regiunea Bucureşti-Ilfov - care sunt lideri în ceea ce priveşte creşterea eco­no­mică şi ritmul de creştere a veniturilor, pe când unele judeţe din Moldova bat pasul pe loc de ani de zile, iar aceasta este cauza migraţiei“, a ex­plicat analistul economic Aurelian Dochia.

Pe lângă Bucureşti şi judeţul Ilfov (+164.000 de joburi în 10 ani), în topul zonelor în care s-au făcut cele mai multe noi angajări în ul­ti­mii zece ani se află Cluj (+43.800), Timiş (+35.500) şi Braşov (+22.500).

Pe de altă parte, statisticile arată că în 17 din­tre cele 41 de judeţe + municipiul Bucu­reşti efectivul de salariaţi a scăzut în ultimul de­ceniu. Astfel, în clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi angajaţi în ultimii zece ani se află Hunedoara, unde efectivul de per­sonal este cu 13.700 de persoane mai scăzut în 2018 faţă de anul 2009. În clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi an­gajaţi în ultimii zece ani se mai află Bacău (-7.700), Ga­laţi (-7.200), Brăila (-6.700) şi Gorj (-5.000).

„Judeţele care stagnează din punct de vedere economic şi care nu au perspective de dezvoltare sunt cele care îi împing pe oameni să caute alte opor­tunităţi, fie în zonele mai dezvoltate din ţară, fie în alte ţări, îndeosebi europene. Iar motivul pen­tru care se în­tâm­plă acest lucru este acela că nu s-au făcut eforturi pen­tru rebalansarea te­ri­to­rială, avem un de­ficit în ceea ce pri­veş­te infrastructura. Nu poţi să speri că Mol­dova se va dez­volta eco­nomic dacă nu are legă­turi de transport care să o aducă aproa­pe de Bucu­reşti şi de Transilvania şi ră­mâne izolată. Iar decalajul teri­torial din România este în creştere“, a mai spus Aurelian Dochia.