Profesii

Firmele nu mai au nevoie de „staruri“, ci de oameni operaţionali. Managerii de peste 45 de ani sunt complet dezorientaţi când rămân fără job

Geanina Stejar, Principal Consultant pe România şi Bulgaria în cadrul companiei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt

Geanina Stejar, Principal Consultant pe România şi Bulgaria în cadrul companiei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt

Autor: Adelina Mihai

28.01.2016, 18:12 8396
Managerii români care au peste 45 de ani şi care şi-au petrecut ultimii 14-15 ani în aceeaşi companie sunt complet dezo­rientaţi atunci când rămân fără loc de muncă, dar nu renunţă la pretenţiile legate de salarii atunci când aplică pentru o nouă poziţie, a explicat Geanina Stejar, Principal Consultant pe România şi Bulgaria în cadrul companiei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt.
 
„Companiile nu au nevoie de staruri, ci de oameni operaţionali, care să ajute businessul să funcţioneze cât mai bine. Sunt mulţi candidaţi cu vârste de peste 45 de ani, care au stat la ultimul job câte 14- 15 ani şi care au condus departamente mari şi care, rămaşi fără loc de muncă, sunt complet dezorientaţi. Iniţial nu vor să accepte salarii sub nivelul celor pe care le obţineau la ultimul job şi au fost situaţii în care au preferat să stea pe tuşă chiar şi un an până să-şi găsească un nou loc de muncă“, a explicat Geanina Stejar.
 
În plus, pe lângă pretenţiile salariale ridicate în raport cu oferta de pe piaţa muncii, şi aroganţa întâlnită în rândul unora dintre candidaţii senori scade foarte mult şansele acestora de a-şi găsi un nou loc de muncă.
 
„Managerii de peste 45 de ani trebuie să fie mai flexibili, să îşi cunoască valoarea reală de pe piaţă şi să-şi dea seama că în piaţă există candidaţi mai tineri, care au o experienţă profesională mai diversificată şi care acceptă salarii mai mici. Mulţi dintre clienţi ne spun că nici nu vor să cheme la interviu candidaţi care au un grad de senioritate atât de mare, pentru că se gândesc din start că sunt foarte scumpi“, a explicat Sorin Roibu, Managing Partner pe România şi Bulgaria în cadrul Arthur Hunt.
 
Totuşi, spune şeful Arthur Hunt, această tendinţă întâlnită în rândul candidaţilor marchează „zorii“ unei noi pieţe, a interim-managementului, care este foarte bine dezvoltată în state precum Franţa, de exemplu.
 
Există în piaţă seniori foarte buni care preferă să ia proiecte pe o durată determinată de timp din funcţii interimare, în care să aducă valoare adăugată, spun consultanţii.
 
„Interim-managementul este o nişă care poate fi folosită mai ales la proiectele de tip greenfield din zonele mai sărace, pentru că nu vor veni managerii expaţi, trimişi de la grup, să conducă fabrici în Caracal pe mandate de 5 ani. Că să vină cu mandate pe perioade mai lungi de timp, managerii expaţi au nevoie de o serie de facilităţi printre care se numără accesul la şcoli private internaţionale pentru copii sau la aeroport“, a mai spus Geanina Stejar.
 
Din păcate însă, o parte dintre candidaţii seniori care îşi caută singuri loc de muncă (adică cei care contactează headhunterii şi nu aşteaptă să fie „vânaţi“) au avut şi experienţe care trădează practici lipsite de etică în industria serviciilor de recrutare.
 
„Avem candidaţi care ne contactează şi pe care îi chemăm la interviu, iar la finalul discuţiei ne întreabă „Cât ne costă?“, semn că astfel de practici au existat în industria noastră, din păcate“, a mai spusea.
 
Pe de altă parte, nici clienţii com­paniilor de profil nu înţeleg întotdeauna că a apela la servicii de executive search reprezintă mai degrabă o investiţie decât un cost, mai spun consultanţii Arthur Hunt.
 
„Am recrutat un country manager acum 2 ani cu 20.000 de euro pentru o companie care avea pierderi de peste două milioane de euro, companie care acum este pe plus. Executive search-ul trebuie privit ca o investiţie, nu ca un cost, chiar dacă acea investiţie nu va fi recuperată în primul an“, a mai spus Sorin Roibu.
 
În ceea ce priveşte tendinţele în materie de salarizare şi de beneficii pentru candidaţii din top management, consul­tanţii Arthur Hunt spun că au crescut puţin pachetele, dar şi pretenţiile candidaţilor.
 
Astfel, maşina de serviciu rămâne în continuare o cerinţă a candidaţilor, chiar dacă acest beneficiu este de multe ori văzut ca un moft de către managerii expaţi.
 
Se întâmplă acest lucru deoarece expaţilor le e greu să înţeleagă de ce nu luăm metroul când avem întâlniri de business, de exemplu, pentru că la ei în ţară nu există problemele de infrastructură care există la noi. În plus, în Franţa găseşti imediat un zbor de la Paris la Lyon, însă ca să ajungi de la Bucureşti la Târgu Mureş trebuie să zbori prin Munchen“, a mai spus Sorin Roibu. Mai mult decât atât, a adăugat el, este mai «tax friendly» să oferi în România ca beneficiu un autoturism luat în leasing operaţional, pentru care se plăteşte doar TVA-ul (taxă deductibilă de multe ori), prin comparaţie cu acordarea  acestui beneficiu în bani, pentru că taxele pe salariu ajung la 80%.
 
În prezent, salariile managerilor din industria auto – domeniu care s-a extins foarte mult în ultimii ani şi în care s-au făcut recrutări de manageri- variază între 6.000 de euro net şi pot ajunge la 15.000 de euro net în cazul fabricilor cu mii de angajaţi, la care se adaugă beneficiile şi partea variabilă, cuprinsă între 10 şi 25%, în funcţie de nivelul salarial, a mai spus Sorin Roibu.
 
 
Un jucător din top zece
 
Arthur Hunt, companie cu acţionariat francez, este un jucător aflat în top 10 pe piaţa serviciilor de executive search, cu afaceri de 320.000 de euro anul trecut (cifră de afaceri consolidată, compania fuzionând cele două entităţi – Arthur Hunt SRL şi Arthur Hunt Consulting). Printre competitorii companiei de pe plan local se află KM Trust&Partners, Amrop, Pedersen&Partners, Leadership Development Solutions sau Stein& Partners.
 
 
 
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO