Profesii

Infrastructura pe care o visăm pentru Romania

Infrastructura pe care o visăm pentru Romania

Autor: Sonia Cristina Stan

12.03.2018, 22:22 1966

In urma cu 10 ani vizitam Tunisia si primul lucru care m-a uimit a fost calitatea drumurilor publice nationale si regionale. Mi-am zis „wow” – cum au reusit? Nu pareau sa fie in culmea dezvoltarii economice si totusi calitatea infrastructurii rutiere era foarte buna. Statiunile turistice erau la standarde de nivel european, iar atitudinea oamenilor care lucrau aici era foarte orientata catre client. Acelasi lucru l-am observat in urma cu 3 ani ani cand vizitam Marocul. Calitatea drumurilor publice nationale si regionale era foarte buna. Drumurile care strabat muntii Atlas sunt impecabile. Miracolul african exista!, mi-am spus.

Sigur ca si in Africa sunt tari mai dezvoltate, pentru ca sunt gestionate mai orientat catre dezvoltare durabila, mai ales fostele colonii franceze, dar si alte tari, cu resurse extraordinare, in care standardul de viata este la nivelul de supravietuire.  Diferenta o fac viziunea strategica a managementului tarii si modalitatile in care au fost orientate investiile guvernamentale.

Un exemplu pozitiv este si China, care realizeaza proiecte de infrastructura in ritm accelerat, chiar daca poate nu ne place din cauza regimului comunist de guvernare care ne aduce aminte de anii de comunism din Romania ce au generat un regim autarhic esuat ca urmare a oprimarii psihologice si a saraciei generalizate.

Spre deosebire de tarile amintite, Romania inca nu si-a definit o strategie clara pentru dezvoltarea unei infrastructuri rutiere nationale aliniata cu statutul de tara europeana care din punct de vedere comercial ar trebui sa fie un teritoriu comunicant cu teritoriul comercial european. Este atat de necesara atragerea de investitori straini, precum producatorii de autovehicule Renault, Ford, iar acestia au nevoie sa-si transporte rapid si in siguranta productia pentru export. De asemenea, in ultimii ani s-au dezvoltat serviciile de transport international care deja contribuie pozitiv la balanta de plati a Romaniei, iar cu o infrastructura de calitate acestea ar creste exponential.

In decursul anilor am urmarit in presa nationala acest subiect pentru ca il consider esential pentru dezvoltarea Romaniei dar si pentru ca nimic nu se compara cu sentimentul de a calatori in siguranta pe un drum bun, facut bine. Ar fi un sentiment de mandrie fantastic: sa iei trenul dintr-o gara frumoasa, sa mergi pe o cale ferata de cea mai buna calitate, sa ai trenuri si vagoane bune. Ar fi un lucru fantastic pentru cei care strabat tara pentru afaceri sau in vacanta. Cum ar fi daca fiecare dintre noi ar fi extrem de relaxat si ar putea spune „Astazi as vrea sa iau trenul pentru ca sunt prea obosit sa conduc, dar stiu ca am legaturi bune in garile Romaniei si ajung mai repede decat daca as merge pe autostrada”?. „Pentru a ajunge la Satu Mare voi lua trenul ca sa ajung odihnit, sa vad peisaje minunate si sa pot citi seara. De la Satu-Mare catre Iasi voi lua avionul sau voi merge pe autostrada pentru ca este de buna calitate si-mi face placere sa conduc pe aceasta autostrada. Cum ar fi daca in Romania alegerea mijlocului de transport s-ar rezuma doar la durata calatoriei, calitatea buna a calatoriei fiind deja un standard, iar pretul acesteia unul corect corespunzator calitatii?. Cum ar fi daca fiecare dintre cetatenii Romaniei ar fi convins ca se poate calatori cu placere oriunde in tara pentru ca exista mijloacele de transport ale unei infrastructuri europene, iar pretul calatoriilor este unul corect atat pentru transportator cat si pentru cel care cumpara acest serviciu.

 Au fost enumerate foarte multe motive pentru care aceasta infrastructura nu a fost construita, lista este lunga si cu siguranta macar unele dintre acestea sunt cel putin partial reale. Dar ce sens are sa faci polemica doar de dragul polemicii? Important este ce se poate face din acest moment incolo pentru a performa economic intr-un context european concurential de nivel ridicat.                  

Toate guvernele Romaniei au declarat ca dezvoltarea infrastructurii Romaniei reprezinta o prioritate, unele au propus chiar strategii de dezvoltare a tarii, dar daca ne uitam in urma cate dintre aceste proiecte au fost realizate, este clar ca un procent infim au avut sorti de izbanda. Dar asta constatam fiecare dintre noi atunci cand mergem pe drumurile si caile ferate ale tarii.

In prezent pe site-ul ministerului Transporturilor gasim Prezentarea Proiectului de concesiune Autostrada Comarnic – Brasov care descrie toate etapele parcurse de acest proiect incepand din 2002 si care dupa toate probabilitatile va continua multi ani de acum incolo.

Pe site-ul Ministerului de Finante se regaseste documentul referitor la Strategia Nationala pe Achizitii Publiceş1ţ  si asta imi da incredere sa spun ca exista o viziune a guvernului in acest domeniu si ma refer aici la metodologia de implementare a Strategiei Nationale de Achizitii Publice (31.07.2015)

In acelasi sens, prin Hotararea nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice erau prioritizate marile proiecte de investitii in infrastructura. Semnatarii acestui document al Guvernului Romaniei publicat in Monitorul Oficial erau Victor Ponta, Prim-Ministru, a contrasemnat Ioana-Maria Petrescu, Ministrul finantelor Publice, Liviu Voinea, Ministrul delegat pentru buget si Liviu Dragnea, Viceprim-ministru, Ministrul dezvoltarii regionale si administraţiei publice.

Atunci unde este problema? Si care ar fi solutiile?

Daca in atatia ani din 1990 tot inregistram aceasta realitate an de an si nu a fost posibila construirea a 200 de Km de autostrada care sa lege capitala Romaniei de Brasov undeva trebue deblocat fluxul. In repetate randuri a fost mentionat faptul ca nu au existat proiecte bune care sa fie finantabile de organismele Europene. 

Ar putea rezulta doua concluzii:

1. este imposibil de realizat  -  personal refuz sa cred in aceasta concluzie, nu din prea mult optimism, ci pentru ca a realiza autostrazi si drumuri nationale si regionale nu inseamna misiuni imposibile, atatea tari reusesc sa le faca

2. lipseste atat vointa politica cat si performanta tehnica de executie – daca aceasta este explicatia inseamna ca lucrurile pot fi indreptate cu usurinta:

  • La 28 de ani  de la revolutia din 1989, sistemul politic democratic din Romania poate aduce o schimbare de substanta si poate sustine economia unei tari care aparent creste accelerat , esteun „tigru al Europei”. Printr-o vointa politica tenace am putea asista la un demers concentrat in urmatorii 3-4 ani si vom vedea contruite autostrazi care sa lege nordul de sudul tarii si estul de vest si, in general, care sa lege Romania de restul Europei.
  • Daca demarajul trebuie sa fie unul politic, crearea proiectelor, implementarea, controlul si executia lor trebuie sa revina specialistilor. Sunt companii cu mare experienta in tari precum Franta, Germania, Austria, prezente si in Romania, dar si constructori locali catre care pot fi subcontractate anumite lucrari. Poate fi analizat portofoliul lucrarilor realizate, calitateaacestora si daca au fost livrate la timp. Nu cred ca Romania nu isi permite costul mediu european de autostrada. Ba chiar s-a dovedit ca isi permite chiar costuri mai ridicate, insa fara a obtine si rezultatele dorite cum a fost cazul autostrazii Bechtel.

Un alt motiv care apare in ultima vreme in presa ar fi lipsa proiectelor bune finantabile de catre institutiile internationale. Daca lucrurile stau asa, adica proiectele prezentate nu erau finantabile, este poate momentul  cel mai bun ca proiecte bune sa apara, pentru ca Romania are specialisti care pot face acest gen de proiecte si pe de alta parte poate angaja firme transnationale specializate, cu rezultate verificabile.

In privinta surselor de finantare, acestea exista. Bancile mari sunt dispuse sa finanteze economia romaneasca si investitiile in infrastructura dupa cum au declarat public mai multi presedinti de banci din top 10 intre care Steven van Groningen CEO Raiffeisen Romania, Rasvan Radu CEO Unicredit, Sergiu Manea, CEO Banca Comerciala Romana pentru a aminti doar reprezentantii celor mai mari banci din Romania care finanteaza proiecte de investitii corporate.

De asemenea, institutiile financiare internationale precum IFC, BERD, BEI sustin de multi ani finantarea proiectelor de investitii din tara noastra. Recent, in data de 02.10.2017, ZF a publicat declaratia presedintelui BEI care a aratat deschiderea acestei institutii de a finanta mari proiecte de infrastructura in Romania.

Pentru a realiza infrastructura rutiera, ferata si navala a Romaniei este nevoie in primul rand de vointa politica, aratata atat de guvernul condus de Victor Ponta prin intrarea in vigoare pe 07 aprilie 2014 a Hotararii nr. 225/2014, cat si de guverne anterioare care au adoptat documente similare, ca de exemplu guvernul condus de Emil Boc. Vointa politica a existat si exista in continuare, problemele par sa apara atunci cand proiectele de investitii trebuie implementate.

Este mai putin important in acest moment de ce multe proiecte nu au fost inca realizate. Important este ce facem de acum incolo. Nu exista nici un motiv rational ca acesta infrastructura sa nu fie realizata iar structurile de finantare nationale si internationale sa contribuie. Investitorii straini doresc sa investeasca in Romania, cu conditia: o legislatie coerenta atat in privinta dreptului comercial, penal si civil, ramuri ale dreptului conectate si care este necesar sa fie armonizate. Avand in vedere tendinta ascendenta a economiei romanesti din ultimii ani si eforturile pe care trebuie sa le facem cu totii pentru ca economia noastra sa poata converge intr-o perioada rezonabila de timp cel putin catre standardul mediu de dezvoltare al Uniunii Europene, cred ca nu mai avem timp de pierdut, este momentul ca banul public sa fie cheluit cu responsabilitate iar contribuabilul sa fie respectat.

Ar trebui sa existe un control atent  in ceea ce priveste perfectarea contractuala in asa fel incat banul public sa nu mai subventioneze tronsoane de autostrada care se surpa, crapa sau se repara exagerat de mult. In masura in care regiile /societatile special create pentru a livra infrastructura nu au personal adecvat sa se orienteze pe viitor, nu catre societati putin verificabile, ci catre cele care inspira incredere, care au livrat calitate in Europa, au un capital social solid, si au un portofoliu de lucrari vechi de cel putin 15 ani si care pot fi verificate de catre orice cetatean. Genul acesta de abordare se numeste transparenta si cuantificarea performantei.

In democratiile consolidate, ma refer aici la Germania sau Franta, exista de asemenea o competitie acerba pentru contractele destinate infrastructurii pentru ca sunt fireste foarte profitabile pentru firmele care le executa. Dar aceasta este atat in privinta calitatii lucrarilor prestate cat atat in ceea ce priveste pretul pe kilometru (sa fie cat mai competitiv pentru autoritatile statale platitoare pentru ca majoritatea sunt finantate prin credite  purtatoare de dobanda) pentru ca in declaratiile bugetare anuale sunt specificate firmele care executa lucrarile, costul si sursele din care sunt platite aceste lucrari.

Dar mai este un aspect care trebuie scos in evidenta si poate este primul motiv pentru care in tarile amintite se obtin astfel de rezultate, realizarile politice sunt in primul rand legate de cat de multe investitii au fost aduse pe teritoriul national si cat de mult s-a investit in infrastructura de transport pentru ca aceasta creaza oportunitati economice si locuri de munca in industrii conexe. Investitiile in infrastructura reprezinta una din parghiile economice anticiclice care protejeaza o economie de piata si care aduc o prosperitate sustenabila.

A fi intr-un context european nu inseamna numai libera trecere la frontiere ci si aliniere calitativa si de performanta. Primele lucruri pe care le remarca un vizitator al tarii noastre este lipsa marcajelor turistice, lipsa autostrazilor, un transport in comun deficitar. Si aici pierderile din punctul de vedere al imaginii acestei tari sunt greu de cuntificat. De 27 de ani Romania nu reuseste deloc sa faca progrese in privinta infrastructurii in spatiul international, si ce pacat de potential.

Este nevoie de ambitia tuturor de a construi durabil si predictibil pentru a crea premizele unei atitudini economice responsabile si ale realizarii performantei economice. Este, de asemenea, nevoie de profesionisti foarte buni care sa-si serveasca tara si sa construiasca avand in vedere  criterii de durabilitate, utilitate si solutii inteligente. O retea de transport nationala performanta creaza premizele unei economii care are potentialul de a creste pentru ca investe in viitor, care poate crea multe locuri de munca si bunastare in industriile de baza dar si in cele conexe .

Depinde numai de noi sa turam toate resursele Romaniei la maxim, sa existe vointa politica transpartinica (« can do » - attitude)  cu asumare clara si o executie precisa, de tip japonez. Cuvantul de ordine al tuturor ar trebui sa fie « din onoare si mandrie ca sunt roman »

Sonia Stan este membru Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari din România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO