Intrarea în vigoare a legii educaţiei declanşează goana după acreditări în rândul şcolilor private

9 feb 2011 Autori: Adelina Mihai , Corina Pirva

O prevedere din noua lege a educaţiei, publicată ieri în Monitorul Oficial, spune că "statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat şi particular acreditat", ceea ce înseamnă că cele peste 500 de şcoli private care au autorizaţie provizorie de funcţionare vor încerca, cât se poate de repede, să obţină acreditare pentru a primi bani de la stat.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spuneau încă din timpul discuţiilor despre noua lege că statul cheltuie cu fiecare elev de gimnaziu din mediul urban 680 euro pe an, iar pentru un elev din mediul rural câte 830 de euro/an.

În prezent, în învăţământul particular preşcolar, primar şi gimnazial învaţă peste 17.400 de elevi, ceea ce înseamnă că dacă se acordă finanţarea per elev, la o cheltuială medie a statului de 600 de euro/an/elev, rezultă că peste 10 milioane de euro ar urma să meargă de la bugetul statului la şcolile private.

"Indiferent dacă e de stat sau privată, statul va acorda bani pentru învăţământul obligatoriu (care înseamnă, conform noii legi, din clasa I până în clasa a IX -a), însă suma acordată se va stabili după ce se creează metodologia de aplicare a legii. Cred însă că vor fi mult mai mulţi care vor depune actele pentru acreditare, pentru a obţine bani de la stat", a spus Crenguţa Pascale, inspector şcolar pentru învăţământul particular în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Începând de ieri se va aplica o schimbare fundamentală în sistemul privat de învăţământ, ca urmare a faptului că finanţarea şcolilor se va face în funcţie de numărul de elevi, şi nu în funcţie de numărul de profesori (cum era până în prezent). Educaţia centrată pe elev şi nu pe profesor, principiul fundamental de la care au pornit iniţiatorii legii educaţiei, ar putea aduce încasări semnificative şcolilor private, care astfel ar putea să-şi reducă din taxe şi să intre în competiţie directă cu şcolile de stat. În schemă ar putea intra şi liceele private, care ar putea obţine finanţări pentru doi din cei patru ani de studiu, având în vedere că învăţământul obligatoriu este în prezent de zece clase.

Tova Ben-Nun Cherbis, preşedintele şcolii private Lauder-Reut din Capitală, care şcolarizează în prezent 320 de copii pentru toate ciclurile de învăţământ, spune că este posibil că numărul şcolilor private care vor "profita" de această măsură ar putea creşte, având în vedere că văd educaţia ca un business.

"Este foarte bine că se va acorda finanţare pentru învăţământul particular, deşi nu se ştie încă care va fi valoarea finanţării. Va creşte numărul şcolilor private care vor să obţină bani de la stat, pentru că văd educaţia ca pe un business. Spre exemplu, am recrutat profesori care vin de la alte şcoli private şi care spuneau că erau plătiţi cu salariul minim pe economie pe cartea de muncă, iar restul de bani îi primeau în mână", a spus Tova Ben-Nun Cherbis, care conduce o şcoală cu un buget anual de 1,5 milioane de euro, specializată în programe de educaţie de business, diplomaţie şi media.

Pentru ca o şcoală privată să-şi acrediteze specializările, trebuie să parcurgă o perioadă de maximum doi ani de autorizare provizorie, acordată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Însă înainte să depună actele pentru autorizare provizorie de funcţionare, şcoala trebuie să aibă deja o serie de elevi care au absolvit cel puţin un ciclu de învăţământ, deci mai durează încă 3 sau 4 ani.

"Se observă o creştere a numărului de şcoli private şi al elevilor înscrişi în aceste şcoli, dar nu avem o statistică legată de numărul de acreditări solicitate. Interesul lor este oricum să atragă cât mai mulţi elevi, pentru că, de regulă, percep taxe de şcolarizare", susţine Violeta Gogu, purtător de cuvânt al ARACIP.

Sindicaliştii: Profesorii buni vor merge să lucreze în şcoli private

Finanţarea "în cotă echivalentă" a învăţământului privat de către Guvern va declanşa o migrare a profesorilor foarte buni în privat, pentru a obţine salarii mai mari, au spus ieri reprezentanţii Federaţiei sindicatelor din învăţământ " Spiru Haret", în cadrul unei conferinţe de presă în care au lansat şi o carte cu prevederile şi cu observaţiile făcute de aceştia în noua lege a educaţiei.

"În condiţiile actuale, angajaţii din învăţământ caută ori ce job mai bine plătit, indiferent că este vorba de un loc de muncă în instituţiile de învăţământ privat sau în alt domeniu. Salariul actual pentru un profesor debutant este de 600 -700 de lei, este imposibil să îţi asiguri astfel un trai decent. Problema este că cei mai buni pleacă, se orientează către locuri de muncă mai bine plătite", a spus Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei sindicatelor din învăţământ "Spiru Haret", unul dintre cele mai puternice sindicate din învăţământ.

Isvoranu a mai adăugat că transformarea întregului învăţământ românesc în învăţământ privat nu ar fi un lucru negativ, dar este exclusă această posibilitate, având în vedere că majoritatea populaţiei din România nu-şi permite să plătească taxele.

Tarifele pentru şcolarizarea elevilor în şcoli private variază de la 2.000 - 3.000 de euro pe an şi pot ajunge până la 15. 000 - 20.000 de euro pe an, în cazul şcolilor care funcţionează după o programă străină de învăţământ.