O prevedere din noua lege a educaţiei, publicată ieri înMonitorul Oficial, spune că "statul asigură finanţarea de bazăpentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământulprimar, gimnazial, profesional şi liceal de stat şi particularacreditat", ceea ce înseamnă că cele peste 500 de şcoli privatecare au autorizaţie provizorie de funcţionare vor încerca, cât sepoate de repede, să obţină acreditare pentru a primi bani de lastat.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spuneau încă din timpuldiscuţiilor despre noua lege că statul cheltuie cu fiecare elev degimnaziu din mediul urban 680 euro pe an, iar pentru un elev dinmediul rural câte 830 de euro/an.
În prezent, în învăţământul particular preşcolar, primar şigimnazial învaţă peste 17.400 de elevi, ceea ce înseamnă că dacă seacordă finanţarea per elev, la o cheltuială medie a statului de 600de euro/an/elev, rezultă că peste 10 milioane de euro ar urma sămeargă de la bugetul statului la şcolile private.
"Indiferent dacă e de stat sau privată, statul va acorda banipentru învăţământul obligatoriu (care înseamnă, conform noii legi,din clasa I până în clasa a IX -a), însă suma acordată se vastabili după ce se creează metodologia de aplicare a legii. Credînsă că vor fi mult mai mulţi care vor depune actele pentruacreditare, pentru a obţine bani de la stat", a spus CrenguţaPascale, inspector şcolar pentru învăţământul particular în cadrulInspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Începând de ieri se va aplica o schimbare fundamentală însistemul privat de învăţământ, ca urmare a faptului că finanţareaşcolilor se va face în funcţie de numărul de elevi, şi nu înfuncţie de numărul de profesori (cum era până în prezent). Educaţiacentrată pe elev şi nu pe profesor, principiul fundamental de lacare au pornit iniţiatorii legii educaţiei, ar putea aduce încasărisemnificative şcolilor private, care astfel ar putea să-şi reducădin taxe şi să intre în competiţie directă cu şcolile de stat. Înschemă ar putea intra şi liceele private, care ar putea obţinefinanţări pentru doi din cei patru ani de studiu, având în vederecă învăţământul obligatoriu este în prezent de zece clase.
Tova Ben-Nun Cherbis, preşedintele şcolii private Lauder-Reutdin Capitală, care şcolarizează în prezent 320 de copii pentrutoate ciclurile de învăţământ, spune că este posibil că numărulşcolilor private care vor "profita" de această măsură ar puteacreşte, având în vedere că văd educaţia ca un business.
"Este foarte bine că se va acorda finanţare pentru învăţământulparticular, deşi nu se ştie încă care va fi valoarea finanţării. Vacreşte numărul şcolilor private care vor să obţină bani de la stat,pentru că văd educaţia ca pe un business. Spre exemplu, am recrutatprofesori care vin de la alte şcoli private şi care spuneau că erauplătiţi cu salariul minim pe economie pe cartea de muncă, iarrestul de bani îi primeau în mână", a spus Tova Ben-Nun Cherbis,care conduce o şcoală cu un buget anual de 1,5 milioane de euro,specializată în programe de educaţie de business, diplomaţie şimedia.
Pentru ca o şcoală privată să-şi acrediteze specializările,trebuie să parcurgă o perioadă de maximum doi ani de autorizareprovizorie, acordată de către Agenţia Română de Asigurare aCalităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Însă înainte sădepună actele pentru autorizare provizorie de funcţionare, şcoalatrebuie să aibă deja o serie de elevi care au absolvit cel puţin unciclu de învăţământ, deci mai durează încă 3 sau 4 ani.
"Se observă o creştere a numărului de şcoli private şi alelevilor înscrişi în aceste şcoli, dar nu avem o statistică legatăde numărul de acreditări solicitate. Interesul lor este oricum săatragă cât mai mulţi elevi, pentru că, de regulă, percep taxe deşcolarizare", susţine Violeta Gogu, purtător de cuvânt alARACIP.
Sindicaliştii: Profesorii buni vor merge să lucreze înşcoli private
Finanţarea "în cotă echivalentă" a învăţământului privat decătre Guvern va declanşa o migrare a profesorilor foarte buni înprivat, pentru a obţine salarii mai mari, au spus ierireprezentanţii Federaţiei sindicatelor din învăţământ " SpiruHaret", în cadrul unei conferinţe de presă în care au lansat şi ocarte cu prevederile şi cu observaţiile făcute de aceştia în noualege a educaţiei.
"În condiţiile actuale, angajaţii din învăţământ caută ori cejob mai bine plătit, indiferent că este vorba de un loc de muncă îninstituţiile de învăţământ privat sau în alt domeniu. Salariulactual pentru un profesor debutant este de 600 -700 de lei, esteimposibil să îţi asiguri astfel un trai decent. Problema este căcei mai buni pleacă, se orientează către locuri de muncă mai bineplătite", a spus Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţieisindicatelor din învăţământ "Spiru Haret", unul dintre cele maiputernice sindicate din învăţământ.
Isvoranu a mai adăugat că transformarea întregului învăţământromânesc în învăţământ privat nu ar fi un lucru negativ, dar esteexclusă această posibilitate, având în vedere că majoritateapopulaţiei din România nu-şi permite să plătească taxele.
Tarifele pentru şcolarizarea elevilor în şcoli private variazăde la 2.000 - 3.000 de euro pe an şi pot ajunge până la 15. 000 -20.000 de euro pe an, în cazul şcolilor care funcţionează după oprogramă străină de învăţământ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
