Isărescu dezvăluie că BNR fost înfiinţată ca o societate privată, şi nu ca o bancă a statului. „Statul nu era decât unul dintre acţionari. Este adevărat, în 1880 era cel mai puternic acţionar. În 1900 statul şi-a vândut acţiunile”. De abia în 1947, după venirea comuniştilor, statul a devenit acţionar unic. Cum a reuşit BNR să preia imobilele Băncii Austro-Ungariei

12 iun 2018 Autor: Dragoş Dinu

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a ţinut să reamintească publicului, într-o prezentare făcută la Craiova, istoria BNR şi a patrimoniului imobiliar, de la înfiinţarea băncii în 1880, până în prezent.

„Trebuie să vă spun că, de-a lungul timpului, pentru conducerea instituţiei noastre şi pentru funcţionarii ei, realizarea, păstrarea şi conservarea patrimoniului imobiliar au reprezentat o politică instituţională, o misiune de suflet şi o îndatorire morală prin care s-a urmărit asigurarea stabilităţii şi continuităţii Băncii Naţionale a României, a 16-a bancă centrală înfiinţată în lume, precum şi adăugarea unui plus de valoare patrimoniului arhitectural naţional”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR susţine că, atunci când a fost întemeiată, banca era doar o societate privată, iar statul doar unul dintre acţionarii acestei instituţii. „Este adevărat, în 1880 (statul – nr. Red) era cel mai puternic acţionar, deoarece deţinea o treime din acţiuni. Nu a fost, însă, şi cel mai consecvent acţionar, deoarece în anul 1900 statul şi-a vândut acţiunile Asociaţiei Acţionarilor Băncii Naţionale. În anul 1925, a revenit ca deţinător al unei treimi din acţiunile BNR, iar în anul 1929 şi-a vândut din nou o parte din acţiuni, păstrând doar 10%, până la sfârşitul anului 1946, când banca a fost etatizată de guvernul comunist, condus de Petru Groza”.

Doar de la 1 ianuarie 1947, odată cu venirea comuniştilor, statul a devenit unicul acţionar al BNR, care „nu a fost lichidată, aşa cum greşit se mai afirmă uneori, ci a rămas, în continuare, o societate anonimă pe acţiuni. Foştii acţionari, obligaţi în mod brutal de statul comunist să renunţe la acţiunile lor, au fost despăgubiţi din fondurile proprii ale BNR”.

Isărescu amineşte că încă de la înfiinţare, scopul Băncii Naţionale era de a emite bilete de bancă la purtător (bancnotele BNR).

Cât despre banii cu care s-a realizat patrimoniul imobiliar al BNR, Isărescu spune că circulă tot felul de neadevăruri. „Se spune că erau banii statului sau, dacă nu erau ai statului, erau ai acţionarilor. Fals. Ca orice bancă, societate pe acţiuni, în orice epocă şi în oricare loc din lume, BNR a desfăşurat operaţiuni bancare şi a făcut profit. Din acest profit, un procentaj important a revenit întotdeauna statului român, în schimbul concesiunii dreptului de emisiune. De asemenea, a fost alimentat fondul de rezervă al BNR şi au fost acordate dividende acţionarilor. De reţinut că statul român, în anii în care a fost acţionar al BNR, a primit, firesc, şi dividendele cuvenite. Un procentaj din sumele prevăzute an de an pentru cheltuielile curente a fost destinat realizării şi dezvoltării patrimoniului imobiliar al BNR”.

„Prin convenţii încheiate cu statul: ne referim, în principal, la clădirile din Transilvania, în care au funcţionat agenţiile BNR imediat după Marea Unire. Aceste imobile aparţinuseră Băncii Austro-Ungariei, dar după prăbuşirea monarhiei dualiste, la 19 septembrie 1921, Comisia de lichidare a Băncii Austro – Ungariei a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenurilor şi a clădirilor acestei bănci cu statul român. Apoi, la 16 ianuarie 1922, s-a încheiat o convenţie între statul român şi BNR. Potrivit acestui act, Banca Naţională a României a plătit statului român 25 milioane lei şi statul român i-a cedat „în mod desăvârşit, irevocabil şi pentru totdeauna” toate drepturile ce-i reveneau asupra celor 13 imobile ale fostei Bănci a Austro – Ungariei, care se aflau pe teritoriile unite cu România (în 5 1921, media anulă a cursului valutar înregistrat la Bursa din Bucureşti a fost: 1 fr.fr./7,38 lei; 1 liră st./352,50 lei; 1$/97,90 lei; 1 fr.elv./16,84 lei.) Dintre aceste sedii, cele de la Oradea şi Timişoara se află în continuare în proprietatea instituţiei noastre”.

Regăsiţi aici întreaga prezentare a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Cuvinte cheie:
actionari
, refuz
, banca
, bnr
, actiuni
, mugur isarescu
, infiintare
, societate
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide