Un medic primar care primeşte în prezent cel mai mare salariu din spitalul în care lucrează (aferent gradaţiei 5) va avea acelaşi salariu, de 5.105 lei pe lună, indiferent de localitatea în care se află spitalul sau de specializarea acestuia – aceasta este propunerea de modificare a legii salarizării în versiunea prezentată într-un proiect de ordonanţă privind salarizarea personalului din fonduri publice al Ministerului Muncii. Astfel, cel mai bine plătiţi medici primari din cadrul Spitalului Municipal Fălticeni, care câştigă în prezent un salariu de 3.556 de lei pe lună, vor beneficia de o creştere salarială de 43%, în timp ce medicii primari de la spitalul „Victor Babeş„ din Craiova, care câştigă câte 4.944 de lei pe lună, vor avea salarii mai mari cu doar 3% în varianta salarizării propusă de Guvernul Cioloş. Acelaşi nivel salarial îl vor avea şi medicii de la Spitalul de Psihiatrie Gataia din Timiş, cei de la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Elena Doamna" din Iaşi şi cei de la Spitalul Clinic Filantropia din Bucureşti.
În simulările de creşteri salariale din prezentarea Ministerului Muncii nu se precizează dacă sunt valori brute sau nete.
Pentru funcţiile identice, noua versiune a legii salarizării vrea să egalizeze salariile.
O altă modificare vizează rezolvarea anomaliilor în ceea ce priveşte aşa-numitele „sporuri de vechime”, Guvernul susţinând că „un principiu din Legea 284 (legea salarizării bugetarilor din 2010- n.red.) arată că între maximul în plată pe o gradaţie (de vechime) şi maximul în plată pe gradaţia imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2.5% - ceea ce nu se întâmplă în realitate”. În prezent, salariaţii bugetari primesc gradaţii în funcţie de vechime, astfel că un bugetar încadrat la gradaţia 1 are o vechime în muncă de 3- 5 ani, în timp ce un bugetar cu gradaţia 5 are o vechime de peste 20 de ani.
Totodată, Guvernul Cioloş vrea să încurajeze intrarea în sistem oferind debutanţilor salarii mai mari.
„Tinerii medici sunt slab motivaţi să îşi înceapă cariera în România după absolvirea facultăţii de medicină. Tot mai mulţi dintre ei preferă emigrarea într-o ţară cu salarii mai mari, investiţia statului în ei fiind pierdută. Această măsură creşte salariile debutanţilor (cu circa 10%), încurajându-i să rămână în ţară”, se arată în prezentarea Ministerului Muncii. Astfel, un medic rezident în anul I care are o gradaţie 0 şi lucrează la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti care câştigă în prezent 1.751 de lei pe lună va încasa, în varianta salarizării lui Cioloş, cu 15% mai mult, adică 2.014 lei pe lună.
O altă propunere de modificare a legii salarizării este legată de echivalarea funcţiilor din sănătate cu cele din educaţie, astfel încât un profesor universitar cu 25-30 ani vechime să câştige câte 5.520 lei pe lună, similar cu un medic primar, care va ajunge la 5.593 de lei.
De asemenea, guvernul Cioloş vrea să introducă sistemul de bonusare al angajaţilor de la stat în funcţie de performanţă, o politică frecvent întâlnită în mediul privat şi despre care s-a mai discutat în trecut atunci când se pregătea legea salarizării bugetarilor.
„Această măsură reprezintă un proiect pilot, care ulterior se va extinde şi pentru restul sectoarelor bugetare. Se introduce un sistem de premiere bazat pe performanţă pentru personalul din sistemul sănătate şi pentru personalul didactic auxiliar, începând cu luna ianuarie 2017, astfel: a) ordonatorii principali de credite pot acorda premii anuale, semestriale şi trimestriale, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget, în condiţiile îndeplinirii criteriilor de performanţă b) criteriile de performanţă se vor elabora de către Ministerul Sănătăţii c) sumele neutilizate în cursul unui trimestru pot fi acordate în perioadele următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar. Rezerva de performanţă de 2% nu poate fi utilizată în absenţa cadrului de evaluare a performanţei menţionat mai sus”, se arată în prezentarea ministerului.
Deşi măsura a fost binevenită şi în trecut, reprezentanţii autorităţilor şi sindicatele nu au reuşit să se pună de acord la stabilirea criteriilor de performanţă a medicilor şi a profesorilor, de aceea această măsură nu s-a mai implementat.
