Îşi revine economia?

Peste 10.000 de joburi noi şi investiţii de 1 mld. € anunţate de companii în primele două luni ale anului

28 feb 2012 Autor: Adelina Mihai

Retailerii, firmele de IT, producătorii de componente auto, centrele de outsourcing, dar şi investitorii în parcuri eoliene au anunţat că vor crea peste 10.000 de joburi anul acesta pe piaţa locală, iar investiţiile programate depăşesc - cel puţin pe hârtie - un miliard de euro, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza anunţurilor făcute de companii în primele două luni ale anului.

Lidl, Mega Image, Wienerberger, Genpact, Emerson sau Autoliv sunt doar câteva dintre companiile care au anunţat planuri ambiţioase de angajare pentru anul acesta, recrutând sute de români care să lucreze în noile magazine deschise sau care să facă parte din echipa de angajaţi rezultată ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie.

Şi plecarea Nokia de la Jucu (Cluj) de anul trecut a lăsat loc de noi investiţii pentru companii. Producătorul italian de electrocasnice De'Longhi SpA a anunţat că va achiziţiona facilităţile de producţie Nokia din Jucu, într-o investiţie de 30 de milioane de euro, care va genera între 600 şi 1.000 de noi locuri de muncă. La scurt timp, şi grupul german Bosch a anunţat că va demara o investiţie în parcul industrial Tetarom III, investiţia fiind de 77 de milioane de euro până în 2015 şi va genera circa 2.000 de noi locuri de muncă (din care 300 anul acesta).

"Avem foarte multe proiecte în lucru momentan. Am observat că în ultimele şase luni a crescut foarte mult numărul de cereri de proiecte, sunt mai multe discuţii pe partea de recrutare, iar acest lucru se întâmplă în toată ţara, noi având acoperire naţională (Cluj, Iaşi, Bucureşti, Arad, Timişoara). Angajările nu se fac neapărat pe baza faptului că au crescut anumite pieţe, ci pentru că unele businessuri au câştigat cotă de piaţă în detrimentul altora mai mici, care şi-au închis unităţile de producţie", a spus Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţie şi consultanţă în resurse umane Sales Consulting cu sediul principal în Cluj. El conduce, de asemenea, şi firma de training Know!, iar cele două businessuri pe care le are au avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,1 milioane de euro, în creştere cu 15-30% faţă de 2010.

Cei patru ani de criză au şters peste 540.000 de joburi din economie, chiar dacă anul trecut piaţa muncii a dat semnale de revenire, iar numărul de salariaţi a crescut cu aproape 100.000. De la sfârşitul lui 2008 până la finele anului trecut, peste 200.000 de angajaţi din industrie şi-au pierdut locul de muncă, acesta fiind şi sectorul care concentrează cea mai mare pondere a joburilor create de mediul privat. La polul opus a stat însă sectorul IT, care a creat aproape 7.000 de joburi în aceeaşi perioadă. Numărul de salariaţi din economie a ajuns la 4,19 milioane de persoane la finalul lunii noiembrie a anului trecut, faţă de 4,73 milioane de angajaţi la finele lui 2008, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

"Societatea are nevoie de două tipuri de joburi: cele pentru care se solicită angajaţi cu calificări înalte şi cele care nu necesită calificări. Ceea ce este îngrijorător este faptul că, din ofertele de locuri de muncă pe care le vedem la ANOFM, rezultă că cel mult 10% din posturile scoase la concurs necesită calificări înalte. Este bine că se creează noi locuri de muncă, însă dacă toate joburile noi ar fi pentru necalificaţi, ar însemna ca toţi noii angajaţi să fie plătiţi la nivelul salariului minim pe economie. Pe de altă parte, nici nu putem avea o naţiune formată numai din informaticieni", este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Trebuie încurajate investiţiile antreprenorilor locali

În opinia sa, România nu ar trebui să se mai bazeze prea mult pe joburile create de investitorii străini, pentru că materiile prime sunt cumpărate de aceştia la preţuri internaţionale, energia ajunge încet-încet la preţuri internaţionale, iar singurul avantaj competitiv al României este costul scăzut al forţei de muncă.

"Din păcate, cu câteva excepţii, investitorii străini caută forţă de muncă slab calificată, pentru că nu există politici prin care să se valorifice know-how-ul românesc. O avem pe Raluca van Staden care a găsit o soluţie prin care se poate detecta cancerul în 6 minute, dar nu o ajută nimeni cu o finanţare ca să-şi continue cercetarările. De asemenea, îl avem pe doctorul Laurenţiu Popescu, care a descoperit legătura dintre telocite şi celule stem, care ar putea ajuta la regenerarea organelor şi care, de asemenea, nu are finanţare pentru continuarea cercetărilor, iar exemplele pot continua", explică Pârvan.

De altfel, ideea că investiţiile străine nu ar trebui să reprezinte motorul de creştere economică pentru România a fost susţinută chiar de Roland Berger, fondatorul firmei de consultanţă Roland Berger Strategy Consultants. El spunea atunci, referindu-se la plecarea Nokia, că dacă scopul Guvernului este de a creşte nivelul de trai al oamenilor, atunci nu ar trebui să- şi bazeze politicile economice şi fiscale prin atragerea de investitori străini care promovează un model de business low-cost.

"În ceea ce priveşte nivelul de salarizare, tendinţa este ca salariile oferite de companiile care creează joburi noi să ofere salarii cât mai scăzute, pornind de la nivelul minim pe economie (670 de lei) până la maxim 1.200 - 1.400 de lei net pentru cei care lucrează în firmele de retail, de exemplu, şi care nu au calificări înalte. La nivelul specialiştilor şi middle managerilor, salariile sunt cuprinse între 1.600 şi pot ajunge până la 3.000 de lei net pe lună", a mai spus Ovidiu Vâlceanu de la Sales Consulting.

Scăderea natalităţii va crea probleme pe piaţa muncii

Însă nu numai acesta este singurul pericol de pe piaţa muncii din România, ci şi scăderea populaţiei sau dificultatea găsirii angajaţilor talentaţi.

"Raportul numeric pensionari - angajaţi, emigraţia, natalitatea şi subfinanţarea educaţiei reprezintă prin efectele lor cumulate o adevărată bombă cu ceas pentru piaţa muncii din ţara noastră. Vorbim de perspectiva următoarelor decenii, iar consecinţele nu vizează o industrie sau unele domenii de activitate, ci chiar competitivitatea, PIB-ul şi economia României în ansamblu", a spus Valentin Petrof, country manager al grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane ManpowerGroup România. De altfel, problema scăderii populaţiei este dublată de faptul că 53% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăţi în ocuparea poziţiilor-cheie din interiorul organizaţiilor lor, potrivit studiului realizat de ManpowerGroup privind deficitul de talente (2011).

România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.

Investiţiile străine au scăzut anul trecut la 1,9 miliarde de euro (fiind cu 13,6% mai scăzute decât în 2011), fiind de aproape cinci ori mai mici decât în 2008, anul în care valoarea investiţiilor străine a atins un nivel-record de 9,1 mld. euro. "Numai pe inovaţie şi produse create în România, după ideile noastre, vom putea genera centre de cercetare şi joburi înalt calificate. Investitorii străini vin şi pleacă, iar exemplul Nokia nu este şi nu va fi singular. Noi susţinem investiţiile româneşti, însă şi Guvernul trebuie să-i susţină pe antreprenorii locali. Dacă fiecare din cele 350.000 de firme cu afaceri de 100.000 de euro ar fi obligate să investească anual câte 10.000 de euro, ar însemna un aport de 3,5 mld. euro la PIB", a mai spus Pârvan.

Problema României, la fel ca în întreaga Europă, este lipsa de joburi în producţie, unde piaţa muncii este deficitară, iar reindustrializarea este una dintre principalele probleme ale economiilor europene.

"Acordarea unor stimulente fiscale care să ducă la crearea de noi locuri de muncă ar putea fi o soluţie. Modelele propuse de alte ţări, cum este acordarea de stimulente fiscale celor care angajează cu carte de muncă bone, menajere, grădinari sau paznici, ar putea fi o soluţie", a mai explicat Pârvan.

Valoarea investiţiilor realizate de principalele companii străine care au inaugurat capacităţi noi de producţie anul trecut se ridică la 461,5 milioane euro şi au fost create astfel 4.550 noi locuri de muncă, potrivit datelor furnizate de Andreea Paul Vass, consilierul economic al premierului. Printre cele mai mari investiţii străine de anul trecut se numără proiectele Prio Foods (Martifer) la Lehliu Gară, fabrica de produse lactate Olympus Dairy din judeţul Braşov, fabrica Delphi Diesel din judeţul Iaşi, dar şi investiţiile Honeywell Frictions la Ploieşti, IAC la Balş sau Continental în judeţul Satu Mare. O parte dintre aceste investiţii ale companiilor multinaţionale au beneficiat de ajutor de stat (Continental sau Delphi).

 
Cuvinte cheie:
Companii
, joburi
, investiţii
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
virtual_tm - 29 februarie 2012, 17:13

Si toate marcile proprii fabrica in alte tari... evident ca nu merg sa cumpar de acolo!!!

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide