Peste 100.000 de străini au drept de şedere în România. „Companiile au nevoie disperată de personal, este o presiune fantastică. Vrem să aducem 200 de operatori din Republica Moldova şi din Ucraina“

13 sep 2017 Autor: Adelina Mihai

♦ Peste 112.000 de cetăţeni străini aveau drept de şedere în România în 2016, numărul lor fiind în creştere cu 8% faţă de anul anterior, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări. O mare parte dintre ei vin să lucreze în companiile din România şi suplinesc o parte din nevoia mare de personal de pe piaţa muncii.

„Toate companiile trăiesc acum cu spaima că se termină cota anuală de 5.500 de permise de muncă ce se pot acorda anual străinilor din state non-UE care vin să lucreze în România. Avem în prezent o cerere de a aduce 200 de operatori din Republica Moldova şi Ucraina în România, este o presiune fantastică, deoarece fără personal nu au cum să ţină producţia în fabrica respectivă“, a spus Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, care oferă servicii de imigrare şi mobilitate globală.

Din totalul celor circa 112.000 de străini care au permis de şedere în România, 58% (adică aproape 65.000 de persoane) sunt din state aflate în afara Uniunii Europene şi a Spaţiului Economic European, iar 42% (cca 47.000 de persoane) provin din rândul statelor membre ale UE sau SEE.

Din rândul cetăţenilor care vin din statele non-UE, cei mai mulţi provin din Republica Moldova, care are peste 10.000 de cetăţeni cu drept de şedere în România. Pe locul doi în top se află Turcia, cu peste 9.000 de cetăţeni care au permise de şedere în România, urmată de China, cu peste 7.700 de locuitori care locuiesc legal în România. Printre statele non-UE cu o comunitate semnificativă de cetăţeni care trăiesc în România se mai află Siria (cu peste 4.800 de cetăţeni în România), Israel (2.800), Irak (2.700), SUA (2.000), Ucraina (1900), Serbia (1.900) sau Tunisia (1.800).

Şi pentru 2017, la fel ca în anii trecuţi, guvernul a stabilit un contingent de 5.500 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii din România, aceasta fiind limita maximă a cetăţenilor din state non-UE care pot veni să lucreze în companiile locale în fiecare an.

„Cota ar trebui să fie cel puţin dublă, pentru că din octombrie s-ar putea ajunge la limită, iar angajatorii ar putea rămâne blocaţi. Dacă nu reuşesc să angajeze personal pentru a acoperi producţia, rişti ca în viitor să nu mai primeşti comenzi în România“, a mai spus Elena Antoneac. Ea a mai precizat că procesul de „import“ de imigranţi are o durată de patru luni în România, foarte mare, în contextul în care în Germania tot procesul are o durată de doar o lună.

Pe de altă parte, oficialii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări spun că numărul maxim de permise de muncă pe care îl pot acorda poate creşte la cererea Ministerului Muncii şi că, oricum, limita încă nu a fost atinsă.

„În primele şase luni ale acestui an s-au acordat 1.170 de avize de muncă eliberate cetăţenilor străini care doresc să desfăşoare activităţi lucrative pe teritoriul României din contingentul de 5.500 stabilit pentru anul acesta“, a spus Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Anul acesta, „importul“ de personal din Asia a devenit o opţiune pentru tot mai mulţi angajatori români din toate industriile. Dacă în anii trecuţi bonele filipineze atrăgeau atenţia asupra acestui fenomen al importului de forţă de muncă ieftină, anul acesta companii din diverse sectoare au început să recruteze personal din Asia: City Grill (restaurante)  a importat 6 nepalezi, Teleferic Grand Hotel a angajat 22 de filipinezi pentru hoteluri, şantierul naval Vard Tulcea intenţiona să aducă 300 de sudori şi lăcătuşi din Vietnam, iar cel mai mare crescător de vaci de carne din România, compania olandeză Dutch Trading International, a adus 18 nepalezi pentru a lucra în fermele de vaci.

Conform legii, un cetăţean străin care vine să lucreze în România trebuie să primească cel puţin un salariu egal cu salariul mediu pe economie din România, chiar dacă se angajează pe o poziţie de muncitor necalificat.

„Conform  art 56 alin. 1 din OUG 194/2002, republicată, privind regimul străinilor în România «străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut»“, arată informaţiile publicate de Inspectoratul Român pentru Imigrări.

Astfel, un cetăţean străin care vine să lucreze în România primeşte un salariu de cel puţin 3.131 de lei brut pe lună (2.200 de lei net), pe când un muncitor înalt calificat trebuie să primească cel puţin 12.524 de lei brut pe lună (circa 8.800 de lei net/lună).

„Guvernul trebuie să mărească cota de imigranţi din state non-UE care pot veni să lucreze în România şi să se gândească la o strategie prin care cei cu studii superioare să treacă printr-o procedură mai simplă atunci când vor să lucreze în România, pentru că 4 luni este o durată prea mare de aşteptare“, a mai spus Elena Antoneac.

adelina.mihai@zf.ro

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2017

 
Cuvinte cheie:
romania
, straini
, cetateni
, personal
, companii
, munca
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide