Marian Godină a publicat, pe contul său de Facebook, fluturaşul de salariu, ca răspuns pentru cei care au impresia că poliţiştii au "salarii nesimţite". În leafă este inclusă şi norma de hrană, în valoare de 992 lei.
"Se temeau unii că poliţiştii au salarii nesimţite şi chiar îmi cereau să spun ce salariu am. Ăsta e salariul meu pe care l-am luat pe 14 martie, pentru luna februarie. Vă las să studiaţi şi să trageţi singuri concluzia. E mult sau puţin, după aproape 11 ani de poliţie? Ca să nu se interpreteze că vreau să induc în eroare, precizez că 229 de lei mi s-au oprit pentru plata telefonului personal. Deci fără telefon, la "total acordat pe card" ar fi fost 3045 lei. Da, ştiu, trebuie să îmi fac un abonament de telefonie mai convenabil", a scirs Marian Godină pe Facebook.
Apel pentru transparenţă: companiile trebuie obligate să dea fluturaş de salariu fiecărui angajat ca să îl informeze despre costurile totale
În prezent, în legislaţia muncii din România nu există o reglementare prin care angajatorii sunt obligaţi să ofere fluturaş de salariu angajaţilor, iar oferirea acestui document ţine de politica internă a companiilor.
Potrivit unui articol din Codul muncii (art. 168), plata salariului unui angajat se dovedeşte prin semnarea ştatelor de plată sau prin alte elemente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariat (cum ar fi, de exemplu, extrasul de cont în cazul celor care primesc salariile pe card bancar).
„Într-adevăr, punerea la dispoziţia salariatului a fluturaşului de salariu ţine de politica de transparenţă promovată de foarte multe companii. Expunerea la informaţii care îl ajută pe angajat să înţeleagă mai bine costul total generat pe care atât el cât şi angajatorul îl plăteşte la stat este doar unul dintre beneficii. La acesta putem adăuga existenţa unui proces transparent de calcul, ce întăreşte încrederea în angajator şi în corectitudinea procesului, cât şi o retrospectivă asupra istoricului sistemul de taxare”, a explicat Iuliana Leurent, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Temps România.
În Marea Britanie, companiile sunt obligate prin lege să acorde fluturaş de salariu angajaţilor proprii (nu şi celor „închiriaţi” prin firme de recrutare, în cazul cărora obligaţia revine firmelor de recrutare). Excepţie de la regula acordării fluturaşului de salariu în Marea Britanie mai fac angajaţii din poliţie sau cei care lucrează în transportul maritim comercial. În Franţa, ţară cunoscută pentru o legislaţie a muncii generoasă în materie de drepturi ale angajaţilor, discuţiile legate de fluturaşul de salariu vizează simplificarea acestui document. Astfel, angajaţii din companiile cu peste 300 de salariaţi din Franţa primesc, începând cu acest an, fluturaşul de salariu simplificat pe o singură pagină, potrivit Les Echos. Marii angajatori francezi au obligaţi să regrupeze unele contribuţii astfel încât să încapă pe o singură pagină. În articolul din Les Echos se mai precizează că, potrivit unui raport din 2015, fluturaşul de salariu din Franţa are 40 de câmpuri de informaţii de completat. În Marea Britanie şi în Belgia există câte 16 rubrici de contribuţii în cadrul fluturaşului de salariu, în Germania şi în Spania câte 15, în SUA 14, în Japonia 12, iar în China 11.
„Primesc «payslip»-ul la fiecare sfârşit de săptămână, prin e-mail, cu parolă, pentru că aici salariile se plătesc săptămânal. Primeam fluturaş de salariu lunar şi în România, dar pe hârtie şi o dată pe lună. Pe fluturaş sunt cam aceleaşi informaţii care erau şi pe cel din România, însă diferenţa aici este că munca suplimentară se plăteşte chiar şi în funcţie de minutele lucrate în plus. La fabrica din România existau ore suplimentare trecute pe fluturaş, dar dacă lucram în plus o oră şi jumătate se lua în considerare doar o oră şi era trecută pe fluturaş. În plus, orele suplimentare nu erau plătite, ci primeam în schimb zile libere în perioadele în care erau mai puţine comenzi”, a spus Maria M., 52 de ani, care lucrează de trei ani ca măcelar la o fabrică din Marea Britanie.
Odată cu dezvoltarea sistemelor informatizate de administrare şi de calcul salarial, angajatorii pot genera automat fluturaşul de salariu, la care angajaţii au acces prin e-mail.
Acesta este şi cazul firmei de audit şi consultanţă fiscală EY, care are peste 700 de angajaţi pe plan local şi oferă de patru ani fluturaş de salariu angajaţilor prin e-mail.
„Fiecare angajat primeşte fluturaş de salariu în format electronic, pe care îl poate accesa cu ajutorul unei parole. Nu există o obligaţie legală în acest sens, dar este o chestiune de transparenţă. Dacă nu am oferi fluturaşul de salariu, oamenii ar avea mereu întrebări, aşa că prin această măsură le dăm posibilitatea să vadă ce câştigă şi unde se duce fiecare taxă şi contribuţie pe care o plătesc din salariu.“
„Este foarte importantă această transparenţă şi este normal ca angajatorii să ofere posibilitatea angajaţilor de a vedea fluturaşele de salariu”, a spus Andreea Mihnea, directorul de resurse umane al EY România.
De aceeaşi părere este şi Harry Meintassis, Managing Partner în cadrul firmei de consultanţă în management şi executive search Korn Ferry Hay Group, care spune că acordarea fluturaşului de salariu este un element „basic” în relaţia cu angajaţii şi totodată este un drept al acestora.
„Chiar dacă nu este o obligaţie legală, companiile ar trebui să fie proactive şi să vină cu astfel de măsuri în întâmpinarea angajaţilor, pentru că astfel dau dovadă de transparenţă”, a spus Harry Meintassis.
Mai mult decât atât, unele companii, cum este cazul Temps, au dezvoltat pentru angajaţii în regim temporar o platformă comună a angajatului şi a utilizatorului de forţă de muncă temporară, prin care majoritatea operaţiunilor se pot face online.
„Astfel, se pot regăsi pe această platformă, în timp real, informaţii atât despre salariu, cât şi informaţii legate de contractele de muncă sau de numărul de zile de concediu rămase. În plus, şi HR-ul poate avea o imagine clară a situaţiei la zi, facilă, de a înţelege structura costurilor cu angajaţii şi gestionarea altor informaţii care duc la optimizarea proceselor companiei”, a mai spus Iuliana Leurent.
Cum arată fluturaşii de salariu în România, Marea Britanie şi Germania
România
Fluturaşul de salariu al unui angajat dintr-o firmă privată din Bucureşti are o dimensiune de jumătate de pagină A4. În acest caz, fluturaşul a fost acordat la cererea angajatului şi cuprinde informaţii-standard despre datele de identificare ale angajatorului şi ale angajatului, numărul de ore lucrate, zile de concediu, taxe şi contribuţii plătite de angajat raportate la un venit brut de 1.746 de lei brut în luna decembrie, adică 1.266 de lei net.
Marea Britanie
Fluturaşul de salariu al unui angajat pe poziţia de măcelar dintr-o fabrică din Marea Britanie este primit săptămânal, pe e-mail, însă poate fi accesat doar cu parolă. Documentul conţine datele de identificare ale angajatorului şi ale angajatului, salariul de bază, orele suplimentare lucrate şi plata acestora, taxele şi impozitele aferente salariului brut. În acest caz, salariul săptămânal al angajatului a fost de 481 de lire sterline brut (din care 101 lire au fost acordate pentru cele 9,25 de ore suplimentare), adică 385 de lire net.
Germania
În Germania, fluturaşul de salariu al unui medic se numeşte „fişă de salarizare”, se primeşte lunar pe hârtie şi este, în cazul de faţă, de două pagini A4. Informaţiile din document includ salariul brut (de 10.341 de euro, în acest caz), orele suplimentare şi cum au fost ele plătite, salariul net (de 7.242 de euro), impozitele şi contribuţiile sociale.
