Profesii

Povestea românului din Berceni care a făcut avere din "păcănele" în inima Africii

Povestea românului din Berceni care a ajuns antreprenor în industria jocurilor de noroc în inima Africii

Cezar Gavrilescu

Autor: Gabriel Razi

06.08.2012, 00:06 25690

A plecat din România pentru prima dată în 1987 şi s-a oprit la Budapesta. Aici a luat primul con­tact cu industria jocu­ri­lor de noroc, iar în urmă cu trei ani a făcut primul pas în antrepre­no­riat la 5.000 de kilo­metri departe de casă, în Uganda, ţară situată în "inima" Africii, în care românii pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână.

"Am plecat din ţară din nevoia de libertate, sim­ţeam că nu eram liber. Am ajuns în indus­trie printr-o întâmplare", povesteşte Cezar Gavrilescu, 45 de ani, despre începuturile aventurii sale în lumea jocurilor de noroc.

Ungaria a fost doar primul popas făcut de Ga­vrilescu în păienjenişul global al cazinouu­rilor, o industrie unde anul trecut s-au învârtit 136 mld. dolari, potrivit unui raport al com­pa­niei de audit şi consultanţă Pricewater­house­Coopers.

La Budapesta Cezar Gavrilescu nu a poposit mult timp, astfel că la începutul anilor 1990 el îşi făcea bagajele pentru Ucraina, ţară unde a lucrat pentru mai mulţi ani. Aici el a reali­zat că destinul său nu este legat de Europa, ci de Africa, un continent unde nu mulţi români se încumetă să se mute cu locul de muncă sau să înceapă afaceri pe cont propriu.

"Biletul" de Africa a ajuns pe biroul lui Cezar Gavrilescu în 1992, atunci când o com­pa­nie austriacă i-a făcut o ofertă pentru a prelua o poziţie de execuţie în cadrul unui cazinou din Nairobi, capitala Kenyei, una dintre cele mai mari economii din estul continentului negru.

"Pentru mine şansa de a pleca în Africa a fost grozavă, am fost fascinat. Am zis da imediat, nici nu m-am uitat cu aşa mare atenţie la bani. Am preluat atunci o poziţie de manager de cazinou şi de manager la bingo. Cred că de­ci­zia de a pleca în Africa am luat-o şi pentru că nu era frig, eu urăsc zăpada". La Nairobi Cezar Gavrilescu încasa lună de lună 1.500 de dolari fără a fi nevoit să plătească chirie sau alte cheltuieli majore, venituri la care foarte puţini români îşi permiteau să viseze în primii ani de după 1990, una dintre cele mai tulburi perioade pentru economia locală. "M-am adaptat foarte repede pentru că mi-a plăcut", spune el.

Românul nu s-a mulţumit însă să fie un simplu angajat în cazinou, astfel că la mult timp după prima aterizare pe aeroportul din Nairobi, Cezar Gavrilescu se afla în spatele catedrei de profesor. "Am făcut două şcoli pentru angajaţii din cazinou. I-am pregătit pe angajaţii locali. Şi acum mulţi dintre cei care lucrează în cazinourile din estul Africii au fost pregătiţi de mine la începutul anilor 1990", îşi aminteşte el.

S-a avântat şi mai mult spre "inima" Africii

Aventura românului la Nairobi s-a încheiat atunci când cel mai mare cazinou din Kampala, ca­pitala Ugandei, l-a ofertat pentru a prelua o po­ziţiei de manager de etaj (floor manager - n. red.).

"Propunerea a venit de la o altă companie, am venit în Kamapala în 1994 pe un post in­fe­rior celui pe care îl aveam la Nairobi, dar erau bani mai mulţi."

Trecerea în Uganda nu a fost printre cele mai line, piaţa era mult mai mică la acel mo­ment faţă de cea kenyană, iar societatea era mar­cată de încercările lui Yoweri Museveni de a-şi consolida poziţia în fotoliul de preşedinte al statului ugandez, după ce în 1985 el a preluat puterea.

În prealabil Uganda a fost zdruncinată serios de căderile foştilor preşedinţi Milton Obote şi Idi Amin.

"Recunosc că m-am speriat un pic când am ajuns prima dată în Uganda, de la aeroport în Kampala am făcut cinci ore cu maşina. Erau 3 baruri în tot oraşul şi câteva clădiri care aveau mai mult de două etaje. Am vrut să plec, să mă întorc în Kenya, dar până la urmă am rămas. Acum situaţia este total schimbată."

El a ajuns manager la Kampala Cazinou, iar după mai mulţi ani s-a mutat la un alt cazinou, Pyramids Cazinou, tot din acelaş oraş.

S-a întors acasă din cauza unei probleme personale

În 2009, după 15 ani de condus operaţiunile celor două cazinouri din capitala Ugandei, o pro­blemă personală l-a adus pe Cezar Ga­vri­les­cu înapoi în România. "Era într-o joi când am sunat la cazinou să spun că renunţ, vineri am în­chis actele, iar duminică eram în avionul de Ro­mâ­nia". Înapoi acasă Gavrilescu a găsit un mediu de business total schimbat faţă de cel cu care era familiar la începutul anilor 1990. Cu toate acestea, el nu a stat mult pe gânduri şi s-a asociat cu alţi doi antreprenori care activau de mai mulţi ani în industria locală a jocurilor de noroc, un business extrem de discret şi închis în România.

"În gambling ne cunoaştem toţi între noi în toată lumea. Am luat legătura cu doi prieteni din industrie din Bucureşti şi ne-am asociat. Acum suntem ca o familie. Ei au aveau deja în România o afacere cu slot machines (păcănele - n.red.)", explică Gavrilescu.

El a simţit rapid oportunitatea de a muta modelul de business din România pe tărâm african, astfel că la mai puţin de un an de la revenirea în România Cezar Gavrilescu rezer­vă din nou bilete de avion cu destinaţia Ugan­da. De data aceasta nu era singur, ci alături de asociaţii săi.

"După atâţia ani în care am fost angajat, am vrut să văd dacă pot să fiu şi patron. Am venit cu partenerii mei în Kampala, am semnat toate actele pentru firma de aici, iar eu am rămas aici", spune el.

A intrat în clubul select al antreprenorilor români care fac afaceri în Africa

Deşi este departe de anvergura unor antreprenori români precum Ovidiu Tender sau Frank Timiş, care fac afaceri de sute sau miliarde de dolari în industria minieră sau petrolieră în Africa, Cezar Gavrilescu îşi face la rândul lui loc într-un astfel de top.

"Să faci afaceri în Africa este total diferit faţă de Europa, câteodată ai curaj, alteori nu ai. Statisticile nu stau totdeauna în picioare, însă viaţa aici este în general bună şi ai oportunităţi mult mai mari decât în economiile dezvoltate."

În Uganda, o ţară unde populaţia a crescut în ultimii zece ani de la 30 de milioane de persoane la 36 de milioane, antreprenorul român a speculat "setea" pentru iluzii a consumatorilor locali, cu toate că puterea de cumpărare a acestora este şi de opt ori mai mică comparativ cu România, spre exemplu.

Astfel, antreprenorul, alături de partenerii săi din România, a asamblat în Bulgaria 30 de slot machines (păcănele - n. red.) la Ruse, pe care le-a împachetat şi transportat cu avionul până în Uganda.

"Le-am pus în baruri şi restaurante în satele din jurul capitalei Kampala. A mers foarte bine în primul an", spune Gavrilescu, fără să dea niciun detaliu în legătură cu rezultatele finan­ciare ale businessului său. El spune că rezulta­tele financiare sunt un subiect tabu în industria jocurilor de noroc.

Antreprenorul a fost nevoit să atace piaţa din afara capitalei ugandeze pentru că aici s-au înghesuit şi alţi competitori, iar competiţia este acerbă.

Treptat numărul păcănelelor din porto­fo­liul antreprenorului a crescut în ultimii doi ani până la borna 100. "Acum dezvoltarea depinde de reţeaua de electricitate, care nu este atât de extinsă pe cât mi-aş dori eu aici".

Se extinde şi se uită către alte pieţe

Deşi piaţa ugandeză a jocurilor de noroc are încă mult loc de creştere, antreprenorul român ţinteşte către securizarea businessului prin implicarea în noi segmente. Prima miză în acest sens este piaţa pariurilor sportive. Cezar Gavrilescu spune că, deşi Uganda a ieşit de mai bine de 50 de ani de sub protectoratul Marii Britanii, ADN-ul culturii britanice rămâne în continuare vizibil. "Ugandezii sunt înnebuniţi după campionatul britanic de fotbal. Barurile sunt pline la refuz atunci când este meci".

Extinderea către alte segmente ale pieţei jocurilor de noroc a venit şi ca urmare a faptului că valul crizei economice mondiale a început să îşi arate colţii şi în Uganda. "Aici criza a venit mai târziu pentru că economia nu este atât de conectată la mediul bancar. Spre exemplu, eu aici nu am acceptat până acum niciun cec sau bilet la ordin, am lucrat numai cu cash."

Deşi are deja zece angajaţi pe statele de plată ale companiei, Cezar Gavrilescu admite că riscurile operaţionale continuă să fie semni­fica­tive în economia ugandeză.

"Sunt practic one man company, dacă mă îmbol­năvesc eu câteva zile înseamnă să am mari probleme cu afacerea", admite el.

Acum antreprenorul are pe hârtie atât extinderea în Uganda dar şi un pas către un alt continent, de data aceasta America de Sud. "Am contacte cu parteneri de acolo pentru a duce păcănele", schiţează Cezar Gavrilescu o scurtă imagine asupra planurilor sale de viitor ca antreprenor în industria mondială a jocurilor de noroc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO