Profesii

Profesori de afaceri internaţionale din toată lumea au venit la Bucureşti pentru a-şi prezenta lucrările

Profesori de afaceri internaţionale din toată lumea au venit la Bucureşti pentru a-şi prezenta lucrările

Foto: Hunor Racz / Cea de-a 37-a conferinţă anuală a EIBA desfăşurată pentru prima dată la Bucureşti a avut cea mai mare rată de participare

Autor: Adelina Mihai

12.12.2011, 00:03 500

Peste 400 de profesori de afaceri internaţionale din 51 de ţări au venit la finele săptămânii trecute la Bucureşti, pentru a susţine prezentări pe tematici legate rolul guvernelor în afa­cerile internaţionale, antreprenoriatul internaţional, marke­tingul global sau studii comparative între ţări privind procesele de fuziuni şi achiziţii. Dezbaterile conferinţei organizate de European International Business Academy (EIBA), o instituţie cu sediul la Bruxelles care reuneşte profesori şi practicieni în domeniul afacerilor internaţionale, au avut loc la sediul Academiei de Studii Economice din Capitală, în perioada 8- 10 decembrie.

"Este cea de-a 37-a conferinţă anuală a EIBA, desfă­şurată pentru prima dată la Bucureşti şi a avut cea mai mare rată de participare: 419 profesori de afaceri interna­ţionale din 51 de ţări. Au fost în total 90 de sesiuni de dezbateri, dintre care 6 au fost sesiuni plenare, iar restul au fost seminarii paralele, în care fiecare participant şi-a prezentat lucrarea", a spus economistul Liviu Voinea şi organizator al eveni­mentului. Fiecare profesor a plătit o taxă de participare în cuantum de 350 de euro, la care s-au adăugat costurile cu transportul şi cu cazarea.

"În urma evenimen­tului se va publica o carte care va cuprinde lucrările prezentate în conferinţă, iar cele mai bune lucrări vor fi premiate. În fiecare an, conferinţa se organi­zează în altă ţară, aşa că este puţin probabil ca un astfel de eveniment să mai aibă loc la Bucureşti cel puţin în următorii 15- 20 de ani", a mai spus Voinea.

Dezbaterile din cadrul unuia dintre workshopurile eveni­mentului au vizat prezentarea unor rezultate intermediare ale unui studiu la care participă şi România, alături de Albania, Republica Moldova şi Elveţia. Scopul cercetării este de a identifica managerii care fac parte din elita de business a fiecărei ţări şi ia în considerare top 100 companii în funcţie de cifra de afaceri. Obiectivul este acela de a identifica o corelaţie dintre variabile precum vârsta, sexul, experienţa profesională, educaţia sau naţionalitatea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor şi modul în care influenţează performanţa companiei.

În Albania, de exemplu, una dintre caracteristicile identi­ficate în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă a celor mai mari companii după cifra de afaceri o reprezintă faptul că în 40% din cazuri există cel puţin doi membri în consiliile de administraţie care au acelaşi nume de familie.

"Nepotismul în guvernanţa corporativă a companiilor poate conduce la decizii abuzive. Totuşi, acesta poate crea stabilitate şi continuitate în cultura companiei şi politici de reduceri de costuri. Printre dezavantajele nepotismului în structurile de management se află lipsa de expertiză a membrilor familiei aflaţi la conducere sau faptul că interesul personal al managerilor este mai mare decât interesul pentru companie", a spus Gjergji Filipi, directorul Agenda Institute din Albania, un ONG care face cercetări şi analize în domeniul politicilor publice.

Dacă datele pentru studiul făcut în Albania au avut la bază informaţiile dintr-un registru online al afacerilor din Albania (care actualizează schimbările din structurile de management ale companiilor odată la şase luni), în România nu există o transparenţă a datelor privind managementul celor mai mari companii.

"Ne-a luat un an să culegem informaţiile privind CV-urile membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor. Numai 44 dintre acestea au avut câteva informaţii privind componenţa consiliilor de administraţie pe site-ul companiilor, restul datelor fiind culese de pe reţelele de socializare Facebook sau LinkedIn sau de la Registrul Comerţului. Cel mai transparent sector a fost cel bancar", a mai spus Liviu Voinea, care coordonează proiectul. El a mai spus că, în România, 67 din cele mai mari companii după cifra de afaceri din 2009 sunt deţinute de străini, 21 sunt de stat şi 12 sunt deţinute de antreprenori români. Aceste companii au o cifră de afaceri de 67 mld. euro (aproape jumătate din PIB-ul ţării) şi 428.000 de angajaţi (10% din efectivul total de angajaţi din ţară).

"Datele intermediare arată că subsidiarele înfiinţate prin investiţiile de tip greenfield au mai mulţi expaţi în consiliile de administraţie decât au subsidiarele create prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor", a mai spus Voinea.

La conferinţă au venit profesori de la universităţi precum Tilburg University (Olanda), Aalto University (Finlanda), St. Gallen (Elveţia), Copenhagen Business School (Danemarca), University of Melbourne (Australia), China Europe International Business School Shanghai (China), Europe Business School (ESCP) sau University of Gottingen (Germania). Printre participanţii români prezenţi la dezbateri au mai fost guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu şi prorectorul ASE, Dumitru Miron.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO