Scandalul veniturilor record încasate de şefii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară scoate la iveală, din nou, necesitatea unei transparentizări a modului în care se cheltuie banii publici, în special prin plăţile salariale făcute către angajaţii din sectorul public.
În acest context, ZF reia o propunere făcută încă din 2010 în speranţa ca măcar actualul guvern să îşi respecte promisiunile de transparentizare şi de cheltuire eficientă a banilor publici: fiecare instituţie publică să afişeze pe site o listă cu numele, prenumele, venitul obţinut şi CV-ul fiecărui angajat, listă care să fie actualizată trimestrial.
În data de 6 mai 2010, ZF a propus guvernului (condus de Emil Boc la acea vreme) două soluţii pentru transparentizarea situaţiei din administraţia locală şi centrală. Una dintre aceste propuneri prevedea obligarea instituţiilor publice de a pune numele, prenumele, funcţia şi venitul lunar ale fiecărui angajat pe site, iar cealaltă - achiziţiile făcute. Iniţiativa ZF a fost ulterior formulată public de către preşedintele Traian Băsescu, iar din 2010 până în prezent o parte din instituţiile publice afişează pe site-urile proprii veniturile lunare nete ale angajaţilor, dar fără numele lor.
Într-un articol publicat pe 24 iulie 2013, ZF a cerut publicarea numelor şi funcţiilor tuturor angajaţilor de la stat.
Pe 2 decembrie 2013, cu ocazia negocierilor pentru adoptarea proiectului de buget pentru 2014, ZF a transmis o propunere similară, atât premierului Victor Ponta, cât şi preşedintelui Traian Băsescu. Iniţiativa ZF prevedea ca fiecare instituţie publică (din administraţia centrală, locală, instituţii autofinanţate sau orice altă categorie de instituţie publică a cărei conducere este numită de Parlament) să fie obligată să publice pe site-ul propriu măcar o listă cu numele angajaţilor şi funcţia lor, care să fie actualizată trimestrial. De atunci şi până în prezent, ZF nu a primit niciun răspuns la această propunere.
Astăzi, ZF solicită Guvernului şi Parlamentului să accepte propunerea de transparentizare, pentru ca plătitorii de taxe să afle cine sunt şi ce funcţii au angajaţii din sectorul public.
De asemenea, contribuabilii trebuie să ştie cui să se adreseze în cazul în care au o problemă sau pe cine să tragă la răspundere în cazul în care respectiva instituţie nu funcţionează în mod corespunzător sau nu cheltuie eficient banii publici.
Însă nevoia de transparentizare a administraţiei publice, promisă chiar în programul de guvernare al USL, este cerută şi de Parlament. O propunere legislativă iniţiată în toamna anului trecut de către deputatul PNL Alina Gorghiu obligă fiecare instituţie publică să afişeze pe site, în fiecare lună, un tabel cu numele, funcţiile, veniturile salariale şi CV-urile tuturor angajaţilor.
Iniţiativa legislativă, care urma să modifice legea privind liberul acces la informaţiile de interes public (544/ 2001), avea în vedere obligarea autorităţilor şi a instituţiilor publice să publice pe site „tabelul lunar al funcţiilor existente, cuprinzând şi numele persoanelor care le ocupă şi veniturile corespunzătoare, salariale ori de altă natură, obţinute de personalul angajat ori detaşat“ şi „curriculum vitae al personalului angajat ori detaşat în cadrul acesteia, cuprinzând studiile absolvite, experienţa profesională, abilităţile IT, competenţele lingvistice“.
În expunerea de motive care stă la baza acestei propuneri se precizează faptul că transparentizarea este necesară pentru a-i responsabiliza pe angajaţii din sistemul public şi pentru a facilita funcţionarea mecanismelor legale prin care aceştia pot fi traşi la răspundere. Astfel, publicarea CV-urilor bugetarilor ar putea scoate la lumină favoritismele sau nepotismele din sistemul public în ocuparea funcţiilor publice (prin faptul că se vede competenţa sau expertiza relevantă în domeniile prevăzute în fişa postului), în timp ce publicarea numelui fiecărui angajat ar putea limita abuzurile în serviciu făcute în sistemul public.
„Anonimatul personalului plătit chiar din banii cetăţenilor îl pune la adăpost de inconvenabilele plângeri şi sesizări împotriva sa şi astfel creează un mediu încurajator pentru încălcările drepturilor cetăţenilor“, se arată în expunerea de motive a propunerii. Veniturile salariale ar trebui publicate pentru că, oricum, ele sunt publicate în declaraţiile de avere, iar cetăţenii ar trebui să cunoască circuitul banilor publici, inclusiv atunci când se fac plăţi către personalul din aparatul public.
Guvernul Ponta refuză transparentizarea: a dat punct de vedere negativ legii
Camera Deputaţilor este decisivă în cazul acestei propuneri, însă până în prezent trei comisii din Senat (Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru cultură şi media) au transmis avizul negativ faţă de această iniţiativă.
Şi punctul de vedere transmis de Guvern faţă de această propunere a fost negativ, semn că transparentizarea administraţiei are şanse reduse să se realizeze.
„Legea din România spune că salariul e confidenţial. Suntem de acord cu transparentizarea câtă vreme informaţiile publicate nu duc la identificarea persoanei respective. Se poate spune că un funcţionar din categoria I A are un anumit salariu, dar nu îi poţi pune numele, funcţia şi CV-ul, pentru că aceste date duc la identificarea persoanei, lucru nepermis în legislaţia românească sau în cea din alte ţări“, a explicat Liviu – Marian Pop, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat, privind motivul pentru care a dat aviz negativ acestei propuneri legislative.
Totuşi, în forma actuală, legea privind liberul acces la informaţiile de interes public (544/ 2001) prevede ca numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţilor sau a instituţiilor publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea infomaţiilor publice să fie comunicate „din oficiu“. De aceea, pe site-urile instituţiilor publice există aceste informaţii, iar uneori sunt însoţite şi de CV-uri.
„Această prevedere a fost un exces de zel în materie de transparentizare în opinia mea. Totuşi, cei din conducere sunt angajaţi pe contracte de management, nu pe contracte individuale de muncă, de aceea e permisă asocierea numelui cu funcţia“, a adăugat Liviu Pop.
Pe de altă parte, tot Legea 544/2001 arată că sunt exceptate din categoria informaţiilor de interes public cele legate de datele personale, adică „orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă“. Pe de altă parte, aceeaşi lege spune clar că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public „numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice“.
„Iniţiativa de transparentizare este bună, mai ales că în sistemul public trebuie aliniate salariile în funcţie de răspunderea pe care o au angajaţii. De aceea, salariile lor trebuie să fie publice, dar totodată trebuie să urmărim dacă oamenii de pe acele funcţii au capabilităţile necesare pentru răspunderea pe care o au“, a explicat şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El spune însă că, în primul rând, trebuie ca salariile angajaţilor de la stat să fie stabilite în funcţie de responsabilităţile pe care le au, pentru că uniformizarea salariilor pe categorii de funcţii nu stimulează performanţa în sistem.
„Salariile trebuie crescute pe măsura creşterii răspunderii angajaţilor. Dacă se implementează această concepţie, atunci devine natural ca numele angajaţilor şi competenţele pe care le deţin să devină publice“, a adăugat Pogonaru.
O singură comisie din Senat – Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului – a transmis avizul favorabil la această propunere. Proiectul a fost transmis pentru raport şi la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, care urmează să transmită recomandarea către plen.
Guvernul: Publicarea numelor şi a funcţiilor publice nu responsabilizează angajaţii, este o justificare „exagerată“ şi „eronată“
În punctul de vedere transmis de Guvern, iniţiativa nu este susţinută deoarece publicarea pe site-urile instituţiilor a acestor informaţii, într-un singur loc, ar presupune prelucrarea datelor cu caracter personal, care, potrivit legii, trebuie făcută cu acordul persoanelor vizate.
„Expunerea excesivă a datelor personale ale persoanelor care ocupă anumite funcţii în cadrul unei autorităţi sau instituţii publice nu numai că este de natură a aduce atingere vieţii private şi, posibil onoarei şi demnităţii persoanei respective, dar excede şi principiilor «transparenţei» şi «necesităţii de cunoaştere» invocate de iniţiatorul propunerii legislative“, se arată în punctul de vedere transmis de Guvern. În cazul publicării veniturilor salariale, Guvernul reaminteşte de o decizie a Curţii Constituţionale care specifică faptul că salariul „concret“ al unei persoane din sistemul bugetar „nu mai prezintă interes public, intrând în sfera interesului privat al persoanei“. Iar argumentul potrivit căruia publicarea numelor şi a funcţiilor personalului ar responsabiliza angajaţii din sistemul bugetar cade, potrivit aceluiaşi document, pentru că este o justificare „exagerată“ şi „eronată“.
Guvernul are un site de „transparenţă“, însă eficienţa lui întârzie să apară
În cadrul actualului guvern funcţionează o structură, Departamentul pentru Servicii Online şi Design (www.online.gov.ro), care are ca principală misiune „digitalizarea administraţiei publice“ şi care a fost înfiinţat ca „un răspuns direct faţă de nevoia tot mai acută de transparentizare a activităţii aparatului guvernamental central, precum şi faţă de necesitatea apropierii factorilor de decizie de cetăţeni“.
Departamentul este coordonat de către consilierul de stat Radu Puchiu (care a mai fost, printre altele, directorul departamentului de IT al Guvernului în perioada 2005 -2009), iar în echipa acestui proiect a mai fost recrutat şi Cristian Boţan, un tânăr doctorand în administraţie publică. Boţan a fost recrutat de către premierul Victor Ponta după ce ZF a publicat, într-o serie de articole, povestea lui („Un tânăr de 25 de ani a făcut cu 500 de euro ce nu a putut statul în peste 20 de ani: un site care să reunească toate angajările de la stat“), a propus să fie angajat la Guvern („Ce ministru îi face o ofertă de angajare absolventului SNSPA care a făcut site-ul de angajări în sistemul public?“) şi propunerile sale de îmbunătăţire a administraţiei publice („Domnule prim-ministru, lipseşte transparenţa pomenită de 23 de ori în programul de guvernare!“).
Unul dintre proiectele propuse de către acest departament, angajati.gov.ro, presupune unificarea într-un portal unic de acces a trei baze de date care cuprind informaţii de identificare ale persoanelor ce compun aparatul administraţiei publice, respectiv demnitarii, funcţionarii publici şi personalul contractual.
În prezent însă, acest portal este în construcţie, deşi a trecut un an de când s-a lansat ideea acestui proiect.
Pe de altă parte, portalul posturi.gov.ro, care centralizează posturile vacante din administraţia publică din România, este funcţional, fiind o continuare a proiectului PoblicJob.ro, dezvoltat şi anterior de Boţan.
Exemple de transparenţă promise în programul de guvernare al USL 2013- 2016
- Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesionişti şi competenţă.
- Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local.
- Transparenţa şi deschiderea spre partenerii sociali şi consultarea societăţii civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor Guvernului întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească.
Notă: Şi Cristian Boţan, actualmente consilier al premierului Victor Ponta, a subliniat, înainte să fie angajat la Guvern, că „transparenţa“ a fost menţionată de 23 de ori în programul de guvernare al USL.
ZF – 6 mai 2010
Două propuneri care vor schimba România
La data de 6 mai 2010, ZF a aruncat mănuşa Guvernului propunând două soluţii pentru transparentizarea situaţiei din administraţia locală şi centrală. Prima dintre acestea prevedea obligarea instituţiilor publice de a pune numele, prenumele, funcţia şi venitul lunar ale fiecărui angajat pe site.
Această propunere a fost apoi formulată public de preşedintele Traian Băsescu, iar la finele lui mai instituţiile publice au început să publice pe site veniturile lunare ale angajaţilor (dar fără numele lor). Cea de-a doua propunere a ZF prevedea întocmirea de către instituţiile statului de rapoarte anuale de activitate care să cuprindă achiziţiile până la ultimul leu.
Ulterior, tot Traian Băsescu a cerut ca instituţiile să-şi publice pe site toate cheltuielile, iar Guvernul a întocmit un proiect prin care autorităţile publice locale să fie obligate să publice pe pagina de internet bugetele anuale, inclusiv anexele lor, precum şi execuţiile trimestriale, plăţile restante şi programul de investiţii publice.
ZF – 24 iulie 2013
Ziarul Financiar cere publicarea numelor şi funcţiilor tuturor angajaţilor de la stat
Într-un articol publicat pe 24 iulie 2013, ZF a cerut publicarea numelor şi funcţiilor tuturor angajaţilor de la stat, după ce a arătat că, pe ştatele de plată de la unele ministere (la Ministerul Economiei, ministrul Varujan Vosganian avea şapte consilieri personali, ministrul delegat Constantin Niţă, opt, iar ministrul delegat Maria Grapini, şapte) nici măcar numele consilierilor nu erau publicate.
ZF – 9 august 2013
ZF a continuat în ultimii ani să propună guvernelor, indiferent de culoarea politică pe care o aveau, să iniţieze proiecte de transparentizare a administraţiei publice. Într-o opinie publicată pe 9 august 2013, Sorin Pâslaru, redactorul-şef al ZF, a readus în discuţie nevoia publicării, cu nume, prenume şi funcţie, a tuturor angajaţilor de la stat, deoarece „contribuabilii vor să ştie cui să se adreseze când au de-a face cu statul“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
