Profesii

Remus Borza, deputat: România în prag de criză, palatele în prag de război

Remus Borza, deputat: România în prag de criză,...

Autor: Remus Borza

20.05.2018, 19:46 11523

Datele INS au stârnit reacţii contrare: pozitive din sfera actului guvernamental, negative din partea opoziţiei. Depinde cum ne uităm la pahar. Coaliţia de guvernare se uită la jumătatea plină a paharului, iar opoziţia, în frunte cu preşedintele Iohannis, la jumătatea goală. 

Puterea prezintă triumfalist creşterea economică a PIB-ului de 4,2% din trimestrul I/ 2018, comparativ cu trimestrul I/2017. Un produs intern brut (PIB) de 176 miliarde lei, mai mare cu 12 miliarde lei faţă de cel înregistrat în primul trimestru al anului trecut şi cu 30 miliarde lei mare decât PIB-ul înregistrat în primul trimestru din 2016. O reducere a deficitului bugetului de pensii de la 912 milioane euro în TI/2016 la 758 milioane de euro în TI/ 2017 şi la 397 milioane euro în T1/ 2018, efect al transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.

Lacul din România care deţine 3 recorduri mondiale. Apa lacului deţine proprietăţi unice în intreaga Europă - GALERIE FOTO


Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. "Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa" - GALERIE FOTO


 Creşterea de 4,2% consemnată de România pe primul trimestru este de două ori media înregistrată la nivel european, de 2,4%. Comparativ cu Germania (2,3%), Franţa (2,1%) sau Marea Britanie (1,2%), putem spune că suntem în continuare campioni, chiar dacă nu mai suntem tigrul Europei. Cehia a înregistat o creştere economică de 4,5%, Ungaria 4,7%, Polonia 4,9%, Letonia 5,2%.  

 În jumătatea goală a paharului, vedem 7 milioane de români care trăiesc în risc de excluziune socială, chiar dacă numărul lor s-a redus cu 700.000 faţă de primul trimestrul al anului 2016. Vedem o creştere nesemnificativă a volumului investiţiilor străine directe de la 0,8 miliarde euro în TI/2016 la 1,1 miliarde euro în TI/2017 şi la 1,3 miliarde euro în TI/2018. Vedem că exporturile s-au redus în volum de la o creştere de 11,7% pe primul trimestru al anului trecut la o creştere de 9,8% pe primul trimestru al anului curent. Absorbţia fondurilor europene – structurale şi de coeziune - este la fel de proastă şi anul acesta, precum în anii precedenţi. Tot la capitolul nerealizări, putem consemna o inflaţie record de 5,2% înregistrată în aprilie, creşterea ROBOR şi a dobânzii de politică monetară, deprecierea cursului de schimb valutar". 

Bănci europene, schimbare de prognoză după datele INS

Bugetul de stat al României pe 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,2%. Două mari bănci europene, Erste şi ING, şi-au modificat prognoza. Grupul Erste şi-a ajustat estimarea de creştere economică de la 4,7% la 4,1%, iar ING la 3,5%, faţă de prognoza anterioară de 4,7%. Avem şi prognozele Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), asumate înainte de publicarea raportului INS, care sunt mai optimiste comparativ cu Erste şi ING. CE prognozează o creştere economică de 4,5% în România, în timp ce FMI estimează o creştere de 5,1%.

Creştere economică, posibile scenarii

Dacă s-ar înregistra o creştere de 5,2%, acest lucru ar înseamna că o să avem asigurate veniturile estimate prin Legea bugetului de stat, de 278 miliarde lei, şi o să putem întinde plapuma la cheltuieli până la 314 miliarde lei, pentru a ne încadra în 3% deficit bugetar. Dar e un mare DACĂ. Chiar şi în acest scenariu foarte optimist, o guvernare responsabilă în perioadele de creştere economică face excedente şi nu deficite bugetare. Anul trecut, la o creştere economică record de 7%, am înregistrat un deficit bugetar de 25 miliarde lei, şi un deficit de cont curent de 12,5 miliarde euro. Din excedentele acumulate în perioada de creştere economică, se finanţează economia şi implicit deficitele înregistrate pe perioada crizei.

 Dacă creşterea economică va fi sub 5%, vom avea o mare problemă, pentru că ieşim din ţinta de deficit. Guvernarea nu are altă soluţie decât să sacrifice investiţiile, cum a făcut-o şi anul trecut, când am înregistrat cel mai mic volum al investiţiilor din ultimii cinci ani, de doar 26 miliarde lei.

 Din păcate, din 2012 toate guvernele nu au făcut altceva decât să pompeze resurse financiare în sectorul bugetar, profund anacronic şi ineficient. Doar în ultimii doi ani de zile, am avut o creştere de 24 miliarde lei la fondul de salarii şi de 17 miliarde lei la fondul de pensii. În total, 41 miliarde lei, adică vreo şapte autostrăzi Piteşti – Sibiu. Dacă economia are un ritm de creştere anual sub 4%, doar sacrificarea investiţiilor nu va fi în măsură să menţină România în deficitul bugetar asumat prin tratatul de  la Maastricht. Vor trebui operate şi alte reduceri pe zona de cheltuieli de personal şi asistenţă socială. Atunci o să vedem pe unde îşi scoate cămaşa Guvernul, care refuză, în continuare, să reformeze şi să eficientizeze marile sisteme publice: învăţământ, sănătate, administraţie.

 Risc de recesiune

 În ultimile şase luni, ROBOR a crescut de la 0,8% la 2,8%. A intervenit şi banca naţională în ceea ce priveşte dobânda cheie de politică monetară. Anul acesta, de trei ori s-a majorat dobânda de referinţă: de la 1,75% a ajuns la 2,50%. Iată că situaţia economică este fragilă. Stăm foarte prost în ceea ce priveşte creşterea economică din trimestrul I/2018 raportat la trimestrul IV/2017. Într-o astfel de dinamică, se socoteşte sustenabilitatea unei economii. 

 Anul trecut, am avut o creştere medie de 1,4% trimestru la trimestru. Am avut chiar 2,4% creştere economică în T I/2017 versus T IV/2016. În T IV/2017 am consemnat o creştere de doar 0,3% faţă de T III. Motoarele economiei au încetinit încă de anul trecut.

 Şi economia Europei scârţie

 România nu este o economie izolată, ci interconectată şi interdependentă de economia europeană sau globală. 87% din comerţul exterior al României este realizat cu ţările UE. Ori economia Europei a început să scârţie. Creşterea economică, în T I/2018 raportat la T IV/2017, în ţările  UE a fost de doar 0,4%. Mai mult decât atât, Danemarca e pe minus cu 0,8%. Dacă şi în trimestrul II e pe minus, Danemarca intră în recesiune. 

Nici dinspre America veştile nu sunt bune. Preşedintele Trump tulbură apele într-un context economic destul de fragil şi volatil. Statistic vorbind, suntem pe ultima sută de metri a unui ciclu economic de creştere. Am ieşit din recesiune în 2011. Din interpretarea unor algoritmi matematici, probabilitatea de a intra în recesiune este foarte mare. Am avut câţiva avertizori în Statele Unite. În februarie şi aprilie, principalii indici bursieri, Dow Jones şi S&P, s-au depreciat cu 4,5-5,6%, consemnând cea mai mare scădere a bursei americane de la criza din 2008.

 Ultimele decizii ale administraţiei Trump sunt de natură să inducă, la nivel global, un sentiment de nesiguranţă şi incertitudine. Decizia unilaterală a SUA de denunţare a Acordului de Denuclearizare a Iranului şi impunerea unor taxe vamale de 25%, respectiv 10% pentru importurile de oţel şi aluminiu din Europa vor conduce la un război comercial între America şi Europa, între America şi restul lumii, care nu va face altceva decât să precipite şi să devanseze o nouă criză economică globală. 

 În curând, vor face poc

 PIB-ul global e undeva la aproximativ 80.000 miliarde de dolari, dar datoria publică a ţărilor lumii este dublă, 164.000 miliarde de dolari. În lume sunt peste 350.000 de miliarde de titluri de valoare care nu au nicio acoperire în aur sau valute. Sunt doar nişte baloane care, în curând, vor face poc.  

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO