Inventica românească este la un nivel de excelenţă remarcat la nivel mondial, inventatorii români au obţinut anul acesta 34 de medalii de aur şi 8 de argint de la Salonul de Invenţii de la Geneva pentru ţara noastră. Problema o constituie costurile brevetării invenţiilor româneşti, acestea fiind de peste două ori mai mari decât în Germania şi triple faţă de Polonia, iar procedurile sunt de peste două ori mai lungi decât în Coreea de Sud.
În România, brevetele pentru inveţii se obţin de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci(OSIM), acesta este un organ de specialitate al administraţiei publice, ce are autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecţiei proprietăţii industriale, în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu.
INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanţi, analişti, experţi în domeniul economic, conectată la reţeaua de specialişti în economia de stat şi privată din România. Aceasta a făcut un studiu în ceea ce priveşte latura de inventică din România şi a cadrului care presupune brevetarea şi protejarea acestora.
INACO propune regândirea rolului OSIM în România din perspectiva unei lumi care are la baza economiei cercetarea, inventica şi mărcile înregistrate. Un pas important în acest sens îl reprezintă comasarea şi diminuarea semnificativă a costurilor, dar şi reducerea perioadelor necesare pentru emiterea brevetelor de invenţii româneşti.
Costurile brevetării invenţiilor româneşti sunt de peste două ori mai mari decât în Germania şi de trei ori mai mari decât în Polonia, iar procedurile noastre de două ori mai lungi decât în Coreea de Sud, spune Andreea Paul, preşedinte INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.
Taxele pe care le percepe OSIM pentru brevetarea invenţiilor sunt mai mari decât ale vecinilor din Slovacia, Cehia, Serbia sau Polonia. Chiar mai mari decât ale unor ţări dezvoltate, precum Germania sau Canada, mai mari decât în China sau în Federaţia Rusă.
Timpul de procesare a cererilor de protecţie este mai lung în România (4 ani în medie) decât la Oficiul European de gen, sau cele din SUA, Japonia (3 ani) sau Coreea de Sud (2 ani).
Detalii despre taxele şi termenele OSIM aici: http://www.osim.ro/legislatie/Taxe-proprietate-industriala.pdf şi în infograficul ataşat.
Activitatea OSIM merită să fie prioritizată şi regândită din mai multe considerente:
1. Inventica românească este la un nivel de excelenţă remarcat la nivel mondial, iar talentele relevante sunt insuficient capitalizate economic - şi anul acesta, inventatorii români au adus 34 de medalii de aur şi 8 de argint de la Salonul de Invenţii de la Geneva pentru ţara noastră. Detalii aici: https://www.agerpres.ro/sci-tech/2017/04/01/mci-34-de-medalii-de-aur-si-8-de-argint-pentru-romania-la-salonul-de-inventii-de-la-geneva-21-05-31
2. Veniturile celor implicaţi în cercetarea şi inventica românească sunt reduse. O reducere a costurilor înregistrării ideilor lor este salutară. Personalitatea inventatorilor este anti-birocratică. Procedurile pot fi scurtate la nivelul celor mai bune practici mondiale în domeniu.
3. OSIM nu trebuie să fie considerat un colector de taxe ca venituri la bugetul naţional. Anul trecut a avut excedent bugetar, adică a colectat din taxe cu vreo 2 milioane de lei mai mult decât a cheltuit. Jumătate din veniturile OSIM provin din taxele pentru înregistrarea mărcilor, iar cealaltă jumătate din taxele de brevetare. OSIM nu este ANAF. Până şi ANAF se restructurează prin Legea Prevenţiei şi prin eliminarea multor taxe şi proceduri greoaie. OSIM când se va restructura din perspectiva reducerii birocraţiei examinării dosarelor şi a reducerii taxelor percepute? În pragul revoluţiei industriale 4.0 măcar?
4. Taxele pentru protecţia internaţională a invenţiilor româneşti trebuie regândite. Într-un proiect aflat acum în lucru pe masa Executivului, impactul real al susţinerii financiare pentru recunoaşterea brevetelor româneşti la nivel internaţional este de doar circa 10%.
5. OSIM trebuie să devină un promotor important, un stimulator al înregistrării mărcilor şi invenţiilor româneşti, în tezaurul nostru de priorităţi naţionale şi internaţionale. Mai mult, urmează adoptarea convenţiei brevetului european, probabil nu mai devreme de decembrie 2017. Vom şti exact când după semnalul Germaniei şi al UK care îşi afirmă susţinerea demersului în continuare.
Comunitatea de profesionişti INACO cheamă decidenţii cu voinţă politică şi administrativă, dar şi formatorii de opinie publică la acţiune. În caz contrar, o clasă politică needucată şi neprietenoasă cu cercetarea şi invenţiile poate să dea naştere doar unui mediu irelevant pentru secolul 21, necompetitivă şi consumatoare pe datorie.
Putem inversa această tendinţă prin asumarea a 5 responsabilităţi ale actorilor publici şi privaţi cheie:
- printr-un program guvernamental ambiţios de reducere a costurilor şi procedurilor publice ale OSIM,
- prin conştientizarea de către Guvern că nu vin, de pildă, IT-işti sau igineri buni să lucreze ca evaluatori de invenţii la OSIM fără remuneraţii competitive şi trebuie acoperite urgent golurile de expertiză,
- prin modificarea legii inventicii şi a legii mărcilor în acest an, pentru corelarea cu directivele europene, de către Parlament,
- printr-o asociere privată "quick starter" pentru valorificarea invenţiilor româneşti în economia reală,
- prin implicare activă a mass-mediei în promovarea gratuită a invenţiilor româneşti şi aplecarea mai des spre ştiinţă şi tehnologie în dezbaterile publice, ca să nu generăm o clasă socială largă a oamenilor inutili în economia viitorului.
