Oamenii de afaceri care au facut averi fabuloase nu au avut nevoie neaparat de un MBA, cel mai bun exemplu fiind Bill Gates, fondatorul gigantului Microsoft si unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Cu toate acestea, scolile care ofera MBA sau Executive MBA nu o duc rau deloc, iar managerii, in special cei romani, se uita cu tot mai mare atentie spre programele de formare de business.
"Un MBA nu garanteaza nimic. Nici ca dupa absolvire vei promova in cariera, nici ca vei castiga mai multi bani. Un astfel de program este doar o unealta intr-o trusa cu mai multe unelte. De regula, cei care nu au avut un traseu profesional ascendent inainte de a urma un MBA nu vor avea succes nici dupa", spune Oliver Olson, country manager al CEU Business School Romania, care ofera un program de Executive MBA la Bucuresti. Reprezentantul institutiei a urmat chiar el un MBA la o universitate din statul american Texas, dar spune ca acest lucru nu l-a ajutat prea mult in cariera. "Eu sunt cel mai bun exemplu ca absolvirea unui MBA ofera zero garantii. Pe mine nu m-a ajutat asa cum as fi dorit eu pentru ca am facut anumite greseli si pentru ca nu am avut atitudinea potrivita. Nici nu aveam nevoie de MBA, ma duceam la cursuri doar pentru a-mi nota ce spuneau profesorii si sa vad ce carti trebuia sa citesc pentru a promova examenele", afirma Olson.
Vestea buna este ca exista si avantaje dupa absolvirea unui program de MBA, printre acestea numarandu-se structurarea modului de gandire sau construirea unei retele internationae de contacte in mediul de business.
"Programele de MBA pot fi vazute sub forma unor chei capabile sa deschida diverse usi. Depinde insa de fiecare individ dupa ce criterii alege cheia de care are nevoie pentru a deschide usa dorita", declara Zoya Zaitseva, senior operations manager la QS, retea internationala care organizeaza World MBA Tour, cel mai mare targ destinat managerilor intersati sa urmeze un program de MBA sau EMBA.
Printre motivele pentru care managerii aleg sa urmeze un MBA se numara promovarea profesionala, pentru care un astfel de program pare instrumentul perfect, fie vor sa invete cum sa gandeasca organizat sau vor sa faca o schimbare in cariera.
"Un MBA iti ofera un bagaj de cunostinte internationale, dar si posibilitatea de a-ti dezolvata abilitati pe care nu le ai si de a-ti construi o retea de contacte in toate lumea", subliniaza Zaitseva, care a adus cele mai importante scoli de business internationale la editia din aceasta toamna a World MBA Tour care a avut loc in urma cu o saptamana la Bucuresti.
In general, unul dintre principalele motive care ii determina pe manageri sa urmeze un MBA sunt banii pe care i-ar putea obtine dupa absolvire. Astfel, asteptarile salariale ale romanilor care vor sa se inscrie la un MBA pe piata locala sunt de 7.000 de euro dupa absolvire, de peste trei ori mai mult decat media salariala a celor care au terminat deja un MBA, potrivit unui studiu realizat de organizatorii targului.
Cum alegi programul potrivit
"Ma intereseaza in special ofertele scolilor de business din Marea Britanie, Scandinavia sau Tarile de Jos. Vreau sa urmez un MBA pentru ca dupa sapte ani de experienta pe piata fortei de munca imi doresc sa-mi dezvolt abilitatile de management si de leadership, pentru ca vor aparea si alte oportunitati, inclusiv financiare", spune Florian Munteanu, care lucreaza in strainatate pentru una dintre cele mai mari companii de foraj petrolier din lume, Transocean, prezent la targul organizat de QS la Bucuresti.
Pentru o mare parte din cei interesati de un program de MBA pretul conteaza cel mai mult in decizia de a alege o scoala in detrimentul alteia, fara a lua in considerare si alte aspecte importante, cum ar fi tara in care se desfasoara MBA-ul, durata acestuia sau cine sunt colegii cu care urmeaza sa studieze pe durata programului.
"Nu cred ca este relevant pretul unui program de MBA sau de EMBA, ci trebuie sa vezi ceea ce poate sa faca acel program pentru tine", afirma Olson, de la CEU Business School. In cazul institutiei de invatamant maghiare, pretul unui MBA - care ajunge la aproximativ 20.000 de euro - este relativ mic comparativ cu preturile practicate de institutii similare din Europa, deoarece o parte din costurile anuale ale universitatii sunt suportate de George Soros, fondatorul CEU Business School.
"Scopul nostru este sa ajungem ca din taxele anuale si din donatiile facute de catre companii sa ajungem sa ne acoperim costurile anuale", afirma Olson. El mai spune ca exista riscul ca in cazul in care o anumita scoala de business isi subevalueaza programele de MBA sau de EMBA la nivel de pret practicat, exista probabilitatea ca potentialii interesati sa renunte la optiunea urmarii unui master de administrarea afacerilor. "Se poate face o comparatie intre un MBA si un Mercedes. Toata lumea stie ca Mercedes este o masina buna, eleganta si cu un anumit pret. Daca ma uit intr-un showroom din Bucuresti si vad o oferta de 5.000 de euro pentru un Mercedes nou, cum ar trebui sa reactionez?", spune Olson. Oficialul scolii de business adauga ca nu a intalnit pana acum manageri romani care sa se planga de pretul ridicat al unui MBA la CEU.
Pe piata locala sunt oferite in prezent 14 programe de MBA si EMBA, care costa intre 4.400 si 35.000 de euro. Piata locala a programelor de MBA si EMBA este estimata la aproximativ 5 milioane de euro, iar numarul managerilor care au absolvit astfel de programe este de 2.500. In strainatate, in functie de renumele scolii de business, costul unui MBA poate ajunge si la 100.000 de euro.
Pe langa pret, este foarte importanta si tara in care vor avea loc cursurile programului de MBA.
"Daca vrei ca dupa terminarea programului sa ajungi sa lucrezi in cadrul subsidiarei romanesti al unei companii locale, este mult mai indicat sa urmezi cursurile unei scoli locale, decat sa te duci la Harvard, de exemplu", spun reprezentantii Vlerick Leuven, din Gent (Belgia). Totodata, durata si costul unui MBA sunt alte elemente care ar trebui luate in considerare in procesul de selectie a unui program. Scolile americane ofera, cu putine exceptii, programe de MBA cu o durata de doi ani, in vreme ce institutiile europene se axeaza pe programe de un singur an.
"Cred ca este o chestiune legata de traditiile culturale din fiecare regiune. In SUA, media de varsta a celor care urmeaza un MBA este mai mica decat in Europa si de aceea e nevoie de mai mult timp pentru asimilarea informatiilor", afirma reprezentantii scolii italiene SDA Bocconi
Diferente intre programele de MBA exista nu doar intre SUA si Europa, ci si intre doua piete mult mai apropiate, cum ar fi Romania si Ungaria.
Spre deosebire de piata locala, in care angajatorii pun mare pret pe un program de tipul MBA sau EMBA, companiile din Ungaria nu sunt capabile sa perceapa suficient de bine plus valoarea pe care o confera un MBA, din cauza specificului cultural de acolo. "Ungaria reprezinta o tara unica din punctul de vedere al culturii si al limbii.
Foarte multi locuitori de acolo nu detin abilitatea de a comunica intr-o alta limba straina, in timp ce in Romania numarul celor care vorbesc engleza este foarte mare. Ungurii cred ca nivelul educational local este foarte competitiv si considera ca daca termina o facultate nu mai are rost sa urmeze un MBA. Exista o foarte mare multumire de sine acolo", mai spune Oliver Olson, de la CEU Business School.
Criza aduce mai multi manageri la MBA
- Chiar daca economiile lumii sufera de pe urma turbulentelor financiare, numarul managerilor care vor aplica pentru un MBA va creste.
- "In timpul oricarei crize economice, cu impact direct asupra pietei fortei de munca, scolile de business inregistreaza un numar mai mare de aplicatii din partea celor care vor sa urmeze un program MBA sau Executive MBA", spune Zoya Zaitseva, senior operations manager la QS, retea internationala care organizeaza World MBA Tour, cel mai mare program de recrutare pentru manageri interesati de un MBA sau EMBA.
- In astfel de perioade de criza, managerii acorda mai multa atentie educatiei, fie pentru a-si pastra locul actual de munca, fie pentru a se pregati de o mutare ulterioara in cariera.
- Scolile de business se adapteaza crizei financiare internationale si vor introduce cursuri specifice in programele de MBA sau de Executive MBA destinate managerilor din intreaga lume.
- "Este normal ca in timpul unei crize scolile de business sa adapteze cursurile la realitatile actuale", afirma Cristina Dumitrescu, care a absolvit un MBA la Manchester Business School in Marea Britanie, institutia de invatamant ocupand locul 23 in topul Financial Times al scolilor care ofera cele mai bune programe de MBA din lume.
- Nu doar cursurile va trebui adaptate contextului economic international, ci si profesorii care le tin. "Profesorii scolilor de business va trebui sa aiba o atitudine cat mai ancorata in realitatea crizei, nefiind necesara o schimbare radicala a cursurilor", spune Oliver Olson, country manager al CEU Business School Romania.
- La Amsterdam Business School, una dintre cele mai importante scoli de business din Europa, profesorii si cursantii sunt tot timpul la curent cu ceea ce se intampla cu economiile mondiale. "Atat elevii, cat si profesorii sunt conectati zilnic la criza financiara globala, prin intermediul facilitatilor media pe care le oferim", declara Ivonne Langen, program manager international masters programs MBA si MIF la Amsterdam Business School.
World MBA Tour, pentru a treia oara la Bucuresti
La cea de-a treia editie a World MBA Tour organizata la Bucuresti, au fost prezente 31 de scoli de business din 15 tari. Nicio scoala romaneasca de business nu a fost prezenta la eveniment. Urmatoarea editie din Romania a targului de programe MBA va fi in toamna anului viitor, organizatorii alegand Budapesta pentru primavara viitoare. Scolile de business prezente la targ au avut in oferta burse de 1,2 milioane de dolari (0,9 milioane de euro), in crestere cu 20% decat in primavara. Prima editie a World MBA Tour la Bucuresti a avut loc in primavara lui 2007. Turul World MBA Tour porneste din America de Nord (New York si Washington), trece prin Europa, in tari ca Bulgaria, Anglia, Spania, Germania, Romania sau Franta si se opreste in Africa, la Johannesburg. In total, targul traverseaza 72 de locatii din toata lumea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
