„Angajatorii se plâng de lipsa de expertiză din piaţă şi sunt nevoiţi să supraplătească atunci cândgăsesc candidaţi buni.”
Salariul mediu pe economie a ajuns la 2.721 de lei net (590 de euro) în luna iunie a acestui an, în creştere cu 14% faţă de perioada similară din 2017, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.
„Creşterea salariului minim pe economie a împins salariile din benzile de jos, iar faptul că firmele nu mai găsescexpertiză în piaţă conduce la o creştere a salariilor pentru unele poziţii. În contextul creşterii fluctuaţiei de personal la 20% anul acesta în mediul privat, toată lumea se plânge că nu mai găseşte expertiză, indiferent în ce domeniu ar activa în piaţa din România. Prin urmare, faptul că lipsa se expertiză se observă din ce în ce mai adânc în piaţă îi determină pe angajatori să supraplătească atunci cândgăsesc candidaţi buni”, a explicat Alina Popescu, talent informationsolutionleader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul companiei de HR Mercer, parte a grupului Marsh &McLennanCompanies.
Dincolo de creşterea salariului minim (de la 1.065 de lei net în 2017 la 1.162 de lei net în 2018) şi majorările de salarii făcute în mediul privat, creşterile de salarii din sectorul bugetar au impulsionat majorarea salariului mediu pe economie în ultimul an.
Cele mai mari salarii medii în luna iunie – de aproape 6.600 de lei net – au fost obţinute de angajaţii din industria grea, adică în „fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului”, unde salariul mediu a crescut cu 35% în ultimul an.
„În industrie, segmentul cel mai lovit este cel al tehnicienilor, pentru că mai există puţină forţă de muncă bine calificată care să fi rămas în România, majoritatea au emigrat. De altfel, au început să apară şi conflicte de muncă în companii deoarece specialiştii nu mai sunt dispuşi să lucreze sub un anumit nivel salarial”, a mai spus ea.
În topul domeniilor cu cele mai mari salarii din economie se mai află serviciile IT (unde salariul mediu a ajuns în iunie la 6.473 de lei net, în creştere cu 11% faţă de iunie 2017), activităţile de editare (6.031 de lei net, +33% faţă de 2017), asigurările şi pensiile private (5.345 de lei net, +24%) şi extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.269 de lei net, -4% faţă de anul anterior).
„În asigurări, de exemplu, creşterea de salarii este generată de faptul că a crescut foarte mult businessul în anumite nişe, cum ar fi asigurările de sănătate. Cu câtcreşte businessul mai mult, cu atât ai nevoie de oameni mai experimentaţi care costă mai mult în contextul pieţei muncii actuale”, a mai spus Alina Popescu. O alternativă a acestei situaţii ar fi angajarea mai multor tineri, spune ea, dar acest lucru ar presupune o presiune mai mare pe middle managerii şi pe specialiştii seniori din organizaţii, care ar trebui să primească creşteri salariale semnificative şi promovări, ceea ce se reflectă în creşterile de salarii din aceste sectoare. Totuşi, şi bazinul de tineri care pot fi recrutaţi este limitat.
La polul opus, cu cele mai mici salarii din economie, se află sectoarele hoteluri şi restaurante (unde salariul mediu a ajuns la 1.557 de lei net în iunie 2018, +11% faţă de anul anterior), industria textilă (1.629 de lei net, +10%), prelucrarea lemnului (1.793 de lei net, +12%), fabricarea mobilei (1.815 lei net, +13%) şi industria alimentară (1.854 de lei net, +9%).
În sectorul bugetar, salariile au crescut semnificativ în ultimul an, pe fondul unor decizii ale Guvernului, astfel: +32% în sănătate (până la o medie de 3.519 lei net în iunie), +20% în educaţie (până la o medie de 2.803 de lei net) şi +16% în administraţie publică şi apărare (până la o medie de 4.207 lei net).
Potrivit studiilor salariale din multinaţionale, salariile din mediul privat au crescut cu circa 5% anul acesta, nivel care nu va fi depăşit nici anul viitor.
„A mai rămaspuţin buget anul acesta pentru creşteri salariale după ce s-a efectuat transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. În plus, în sectoare cum este IT-ul, companiile au majorat salariile cu 28% (nu cu 20%, ca în restul economiei) ca urmare a acestei măsuri legislative, pentru a compensa acea deducere de impozit, iar angajaţii să nu piardă la salariile nete. Prin urmare, au rămaspuţini bani în bugetele de creşteri salariale pentru a acoperi inflaţia şi performanţa”, a mai spus Alina Popescu.
Deşi salariile angajaţilorromâni au crescut semnificativ în ultimii ani, cu un nivel mediu de circa 600 de euro net pe lună, salariile din România sunt de cinci ori mai mici decât în restul statelor din Uniunea Europeană. Iar salariile mici au condus la un exod de 3,6 milioane de români apţi de muncă care au plecat să lucreze în străinătate.
