Dana şi Ion Georgescu au pus pe picioare Moara de Hârtie, asociaţia nonguvernamentală, iniţial în Capitală începând cu trei meşteşuguri: realizarea de hârtie manuală, legătorie de carte şi tiparul manual, dar în 2016 s-au mutat în Comana, unde au implementat conceptul de atelier-muzeu, Satul Meşteşugurilor, în care prezintă şi învaţă vizitatorii şapte meserii uitate.
“În 2018 am beneficiat de sprijinul Petrom şi Kaufland (...) pentru a merge în 10 comunităţi rurale din sudul României şi de a derula în şcoli ateliere de meşteşuguri gratuite pentru participanţi”, spune Ion Georgescu, co-fondator Moara de Hârtie.
În viitor cei doi antreprenori vor să extindă reţeaua de comunităţi în care merg, pentru care meşteşugurile pot constitui atât o sursă de venit cât şi una de reconectare cu tradiţia.
“În cinci ani de zile, ne propunem ca ansamblul Moara de hârtie – Satul meşteşugurilor să fie sustenabil prin activităţile pe care le derulează”.
La Satul meşteşugurilor, asociaţia Moara de hârtie organizează în timpul anului ateliere practice pentru vizitatori, în care atât adulţii, cât şi copiii pot experimenta meşteşuguri tradiţionale precum: o brutărie, un atelier de ţesut la război de cusut şi brodat, un atelier de lucru cu papura şi cu stuful, o fierărie, un atelier de olărit şi modelat ceramica, unul de lucru în lemn şi unul de prelucrare a fructelor şi legumelor, conform datelor de pe site-ul asociaţiei.
În weekend-urile de vară şi toamna asociaţia primeşte vizitatori, şi pe parcursul anului organizează ateliere practice cu adulţi şi copii şi realizează produse manufacturate în serie mică.
“Preţul unui atelier, ce include vizitarea ansamblului Moara de hârtie – Satul meşteşugurilor este între 30 şi 50 de lei pentru copii (în funcţie de atelierul ales) şi de 50-90 de lei pentru adulţi”.
Chiar dacă în primii doi ani activitatea nu a adus profit, Ion Georgescu susţine că cererea oamenilor pentru tradiţional a crescut. “Observăm cu bucurie o reîntoarcere către tradiţie, către autentic, o revalorizare a produselor meşteşugăreşti. Piaţa este încă timidă, dar dă semne că va fi din ce în ce mai puternică în anii care vin”, mai spune Ion Georgescu.
Totuşi, anul acesta atreprenorul spune că din veniturile obţinute se apropie de acoperirea costurilor fără a avea nevoie de sponsorizări din partea altor societăţi, schimbările legislative din România fiind un factor de influenţă pentru desfăşurarea activităţilor asociaţiei. “Din punct de vedere al derulării activităţii suntem influenţaţi puternic de schimbările legislative în domeniul fiscal şi al forţei de muncă din Romnia. Cu toate că nu avem nici productivitatea şi nici profitabilitatea unei societăţi de producţie sau de servicii standard, avem acelaşi regim de taxare sau angajare a oamenilor, ceea ce nu e deloc de natură să ne încurajeze să păstrăm tradiţia şi metodele de lucru meşteşugăreşti”.
Cu toate acestea spune că nu s-a gânfit niciodată serios să renunţe la business. În acest an, fondatorii îşi propun să reorganizeze modul de lucru al ansamblului şi planul strategic.
