Companiile auto au început să piardă teren în rândulpreferinţelor tinerilor, arată un studiu realizat de institutulgerman de cercetare Trendence, pe un eşantion de peste 6.600 destudenţi români.
Cum au ajuns aceste companii în topul preferinţelorstudenţilor români?
"Principala atracţie a tinerilor este viziunea pe care astfel decompanii o au vizavi de pepiniera pe care o formează. Ele oferă opaletă mare de oportunităţi pentru categoriile de entry level,şi-au creat brandul de angajator prin participări frecvente latârguri de joburi şi au format ideea de companie care ia tinerii decând au terminat facultatea şi pe care îi ţin până îşi formează ocarieră", susţine Alexandra Urşeanu, business development managerîn cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Hart HumanResource Consulting.
Cu alte cuvinte, "şcoala" pe care o oferă aceste companii,programele de training şi dezvoltare oferite angajaţilor şiposibilitatea de promovare rapidă, dar şi siguranţa locurilor demuncă i-au determinat pe tineri să le poziţioneze în topul celormai buni angajatori de pe piaţa locală.
Băncile sunt printre cei mai populari angajatori din România, spredeosebire de alte ţări europene, unde, de regulă, în topulclasamentului angajatorilor preferaţi se numără angajatorii dinaudit şi consultanţă Big 4 (PricewaterhouseCoopers, KPMG, Deloitteşi Ernst&Young) sau companiile din IT (Apple şiMicrosoft).
"Companiile care s-au confruntat până acum cu o imagine mai degrabă«plictisitoare» devin din ce în ce mai atractive pentru studenţiiîn ani terminali, datorită faptului că oferă o siguranţă alocurilor de muncă. În ciuda crizei, băncile sunt încă angajatorifoarte populari atât în România, cât şi în alte ţări din centrul şiestul Europei", susţine Caroline Dépierre, director de cercetare încadrul institutului Trendence.
La nivel european, compania de audit şi consultanţăPricewaterhouseCoopers a fost în topul preferinţelor studenţiloreuropeni atât anul acesta, cât şi anul trecut, deşi în Româniacompania nu a reuşit să se poziţioneze decât pe locul 13 întop.
Studenţii români nu par însă a fi foarte influenţaţi de crizăatunci când vine vorba de aşteptările salariale la absolvire- eivor un salariu net de 800 de euro pe lună- însă aşteptările lor nuse pot compara cu ale celor care au deja un loc de muncă şi suntmai realişti.
"Să fii un absolvent cu o experienţă practică limitată, un job în«lumea reală» ar putea părea un pic deplasat, iar acest lucru arputea avea un impact asupra modului în care absolvenţii îşievaluează abilităţile. Ei au abilităţi teoretice foarte bune,importante în timpul şcolii, şi nu ştiu sigur ce îi aşteaptă cândau un loc de muncă", mai spune Dépierre.
Însă nu salariile oferite pentru poziţiile de entry level sunt celemai motivante pentru tinerii absolvenţi, ci oportunităţile decarieră, programele de training şi eticheta pe care o pun acestecompanii pe angajaţii pe care "îi cresc", spun specialiştii.
Mai bine de jumătate din studenţii români (58,3%) consideră că ceeace învaţă la facultate le este folositor pentru cerinţele de pepiaţa muncii, deşi directorii de resurse umane se plâng adesea cătrebuie să-i implice pe tineri în programe de training imediat dupăangajare, pentru că lipsa experienţei practice îi face să nu sepoată descurca la sarcinile elementare de la locul de muncă. Maioptimişti decât studenţii noştri sunt însă cei francezi saubulgari, care cred în proporţie de peste 70% că abilităţiledobândite în urma absolvirii cursurilor din facultate le furnizeazăcapacităţile necesare pentru piaţa muncii. Cei mai realişti dinacest punct de vedere sunt nemţii, întrucât 47% dintre aceştia nusunt de acord cu această idee.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
