Topul ministerelor în funcţie de salariul mediu net din 2018: Angajaţii Ministerului Afacerilor Externe vor câştiga, în medie, peste 10.000 de lei net pe lună

duminică, 00:06 Autor: Adelina Mihai

♦ În nouă ministere, salariul mediu depăşeşte 5.000 de lei net pe lună ♦ Cele mai mari salarii sunt în Ministerul Afacerilor Externe (cu o medie de peste 10.000 de lei net pe lună), iar cele mai mici sunt în Ministerul Culturii (2.700 de lei net pe lună) ♦ În două ministere (Justiţie şi Cercetare) salariile angajaţilor vor scădea în 2018, potrivit proiectului de buget.

Cele mai mari salarii medii din ministere sunt obţinute de angajaţii Ministerului Afacerilor Externe, unde cei peste 2.200 de angajaţi vor avea salarii medii de circa 10.300 de lei net pe lună în 2018, cu 12% mai mari decât în 2017, arată calculele ZF pe baza informaţiilor din proiectul de buget pe 2018 de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Astfel, diplomaţii, consulii, angajaţii institutelor culturale din alte ţări, precum şi funcţionarii locali care lucrează în acest minister au cele mai mari salarii medii din rândul ministerelor.

Pe locul doi în topul celor mai bine plă­tiţi angajaţi din ministere sunt procurorii, a­vând în vedere că în cadrul Ministerului Pu­blic – unde lucrează peste 6.200 de angajaţi - sa­­lariul mediu va fi de aproape 8.700 de lei net pe lună în 2018. Salarii mari, de peste 8.600 de lei net pe lună, sunt bugetate şi pen­tru cei 321 de angajaţi ai Ministerului pen­tru Me­diul de Afaceri, Comerţ şi Antre­pre­no­riat.

„Salariile medii nu reflectă întotdeauna realitatea din cadrul ministerelor, îmi amin­tesc de oameni din Secretariatul General al Guvernului care se îmbulzeau să meargă să lucreze în aparatul de lucru al Ministerului Sănătăţii, pentru că ştiau că acolo se oferă cele mai mari salarii. În mi­nis­ter sunt salarii incredibile, iar cadrele me­di­ca­le sunt plătite prost. Pe de altă parte, în unele ministere, cum este cel al românilor de pretutindeni, sunt puţini salariaţi şi ma­jo­ri­tatea sunt şefi, de aceea media salariilor este mai mare“, a explicat Adrian Mo­raru,  di­rec­torul Institutului pentru Politici Publice.

ZF nu a putut face o medie a salariilor din cadrul Ministerul Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, deoarece numărul de angajaţi şi bugetele de salarii sunt împărţite între administraţia centrală şi administraţiile locale.

La polul opus, cu cele mai mici salarii din ministere, sunt cei peste 430 de angajaţi din Ministerul Culturii, care vor câştiga, în medie, câte 2.700 de lei net pe lună în 2018.

Deşi cheltuielile cu salariile angajaţilor din ministere vor creşte semnificativ de anul viitor în majoritatea ministerelor, în proiectele de buget ale fiecărei instituţii nu este trecut numărul de salariaţi al acestora. ZF a folosit pentru calculul salariilor medii din 2017 şi din 2018 numărul de salariaţi aferent lunii iulie 2017, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

„Este anormal ca, atunci când prezinţi bugetul, să nu specifici câţi oameni ai în organigramă, în orice buget al unei instituţii din lumea aceasta se precizează pe câţi oameni se poate baza. Nu e normal să se întâmple acest lucru, la fel cum nu e normal să fim singura ţară din UE care trimite câte o roabă de hârtie fiecărui parlamentar în fiecare an cu bugetul, în loc să îl transmitem în format electronic“, a mai spus Adrian Moraru.

În nouă ministere, salariile medii ale angajaţilor vor depăşi anul viitor valoarea de 5.000 de lei net pe lună, în timp ce în trei (Cultură, Mediu şi Muncă) salariile medii ale angajaţilor vor fi sub 3.000 de lei net pe lună.

În ceea ce priveşte ministerele care vor oferi cele mai mari creşteri salariale anul viitor, acestea sunt bugetate pentru angajaţii din Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoria (Ă70% faţă de 2017), din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (Ă53%) şi din Ministerul Comunicaţiilor şi  Societăţii Informaţionale (Ă43%). Pe de altă parte, în două ministere, cheltuielile cu salariile angajaţilor vor scădea în 2018: în Ministerul cercetării cu 36%, iar în ministerul Justiţiei cu 5%.

 

Obiecţiile majore ale Consiliului Fiscal faţă de proiectul legii bugetului

♦ Veniturile din TVA prognozate pentru 2018 (o creştere de 16,3% faţă de 2017) apar drept semnificativ supraevaluate cu 3-4 miliarde de lei.

♦ Cheltuielile de asistenţă socială (în creştere cu 5,9% faţă de 2017) apar drept subevaluate cu 4 mld. lei.

♦ Politica fiscală este prociclică, ducând la o adâncire a deviaţiei faţă de obiectivul pe termen mediu (MTO), în contradicţie cu regulile fiscale.

♦ Construcţia bugetară consfinţeşte un derapaj de proporţii care continuă să se lărgească şi în 2018 de la exigenţele braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, preluate de altfel şi în legislaţia naţională.

♦ Scenariul macroeconomic este mai degrabă optimist, cu parametri apar situaţi în partea superioară a intervalului posibilităţilor. Balanţa riscurilor inclinată spre evoluţii mai puţin favorabile celor luate în calcul.

♦ Situarea deficitului sub plafonul de 3% depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepţional. Construcţia bugetară include venituri excepţionale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (plus 1 miliard de lei la venituri de capital) şi din închirierea benzilor de frecvenţă 5G (plus 1,3 miliarde de lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.12.2017

 
Cuvinte cheie:
ministere
, angajati
, minister
, afaceri
, mediu
, salariu
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide