Dacă un student câştigă înRomânia, în medie, 100 de euro net lunar pentru un job part-time(cel mai adesea în call-center), un român care învaţă la ouniversitate în străinătate are un salariu de cel puţin 400 - 500de euro net pe lună, lucrând ca asistent în bibliotecă sau caospătar.
"Estimezcă mai puţin de 25% din românii care pleacă anual în străinătateprimesc finanţare de la părinţi. Majoritatea se angajează, chiardacă lucrează numai pe proiecte sau dacă au joburi punctuale, caorganizatori de evenimente", a spus Alexandru Ghiţă, preşedintelegrupului Educativa, un grup de companii şi organizaţiinon-guvernamentale cu activităţi în sectorul educaţional şiorganizator al târgului educaţional Romanian InternationalUniversity Fair 2011 (RIUF). RIUF a reunit la finele săptămâniitrecute ofertele educaţionale de la aproximativ 100 deinstituţii de învăţământ străine şi locale, la care auparticipat aproape 7.000 de elevi, studenţi şipărinţi.
Deşinumărul participanţilor la astfel de evenimente este tot mai mareşi, aparent, există un interes crescut pentru studiile străine,elevii şi studenţii români merg în continuare la târgurieducaţionale fără să ştie cu exactitate dacă vor să se înscrie saunu la o universitate străină.
"Nu ştiuîncă ce voi face după absolvirea liceului, mi-ar plăcea să am unschimb de experienţă, să stau câteva luni la o universitate dinMarea Britanie, să văd cum e şi să învăţ mai bine limba", spuneDiana, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Matei Basarab"din Capitală.
Totuşi, omare parte din participanţii la târg au căutat programe de studiuîn Germania, ţară pe care o asociază cu dezvoltarea tehnologicăşi de aceea se uită mai mult spre programele cu specializare în ITşi inginerie, domenii în care, cred ei, nu e necesară limbagermană.
"Studenţii români care pleacă la studii înGermania câştigă între 7 şi 8 euro pe oră şi ajung la salarii de400- 500 de euro pe lună, însă ei trebuie să cunoască bine limbagermană. Joburi se găsesc în Germania în orice domeniu, pentruînceput se pot angaja ca şi chelneri, însă ar fi bine să încerce săfacă practică plătită în companii germane, pentru că o mare partedintre aceştia se angajează permanent", a spus Cristina Bojan,asistent universitar în cadrul Universităţii Babeş- Bolyai dinCluj.
Instituţia oferă o diplomă dublăabsolvenţilor cu specializare în studii europene, avândparteneriat cu universitatea din Magdeburg (în cadrul căruiastudenţii români învaţă în Germania într-unul din cei trei ani defacultate).
În 2009,aproximativ 3.500 de studenţi români învăţau la o universitategermană, potrivit statisticilor centralizate de MinisterulEducaţiei.
40 de români învaţă în prezent laPrinceton
Anual,4.500- 5.000 de români pleacă la studii în străinătate, pentru aînvăţa la programe de licenţă sau de masterat, însă numai 4%dintre aceştia se înscriu la una dintre cele mai bune universităţidin lume, precum Harvard sau Princeton.
Înprezent, la universitatea Princeton - aflată pe locul 8 în topulcelor mai bune universităţi din lume în 2010 realizat de US News& World Reports şi compania Quacquarelli Symonds (QS) - învaţăaproximativ 40 de români, la toate ciclurile de învăţământ, iarnumai anul trecut opt români au fost admişi la ciclul delicenţă.
O mareparte dintre aceştia se angajează la bibliotecă sau la cantină,iar alţii ca tutori (îi ajută pe studenţii nou-veniţi să seintegreze în mediul universitar), iar pe timpul verii pot rămânesă lucreze în cadrul unor proiecte de cercetare în campusuluniversitar.
"Studenţii, care pot lucra maximum 20 de orepe săptămână, pot câştiga între 8 şi 10 dolari pe oră, dar, îngeneral, lucrează mai puţin (între 5 şi 10 ore pe săptămână),pentru a avea timp să mai şi înveţe. Dacă nu stau în campus şidacă nu au burse, costurile cu masa şi cu cazarea ajung la 11.000de dolari pe an, la care se adaugă şi taxa de şcolarizare de 37.000de dolari/ an", a spus Mihai Cucuringu, doctorand la matematicăaplicată în cadrul universităţii Princeton şi reprezentantuluniversităţii la RIUF.
Cea maicăutată destinaţie a rămas Marea Britanie, care oferă posibilitateaobţinerii unui împrumut de la guvernul britanic pe care absolvenţiitrebuie să-l restituie atunci când se angajează. După MareaBritanie urmează Franţa şi Germania, care au taxe de şcolarizaredestul de reduse (de până la 500 de euro pe an), Olanda (undetaxele sunt între 1.500 şi 1.600 de euro pe an, dar care oferăburse de studiu), Danemarca şi Suedia (unde nu există taxe deşcolarizare pentru studenţii care provin din statele membre UE,care oferă aproximativ 500 de locuri pe an pentru studenţii careprovin din ţările membre ale UE). Cel puţin 22.000 de românistudiază în prezent în străinătate, potrivit statisticilorEducativa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
