Profesii

Universitatea Babeş-Bolyai: Un cercetător român, plătit cu 7 euro pe oră, unul din vest, cu 30 euro pe oră

Universitatea Babeş-Bolyai: Un cercetător român,...

Autor: Vasie Măgrădean

10.11.2016, 00:00 426
Conducerea Universităţii Babeş-Bolyai acuză Comisia Europeană de inechitate la adresa cercetătorilor din România în condiţiile în care, prin programul Orizont 2020, un profesor cercetător român va fi plătit doar cu 7 euro pe oră, în comparaţie cu un profesor cercetător din vestul Europei, care primeşte 30 de euro pe oră.
 
Prorectorul UBB Cluj-Napoca responsabil cu cercetarea, Daniel David, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că în perioada 2007 – 2013, UE a organizat competiţii de granturi, iar România a stabilit printr-o HG că tariful orar era echivalent celui de la nivel european, aproape 30 de euro pe oră pentru un profesor, iar pentru lector 20 de euro, transmite corespondentul Mediafax.
 
„Într-o lume globalizată, există o competiţie între ţări şi este nevoie de un avantaj competitiv care provine din cercetarea ştiinţifică, iar ca să ai o astfel de cercetare ai nevoie de cercetători. În programul 2007 – 2013, UE a organizat competiţii de granturi la nivelul CE şi s-au aplicat aceleaşi reguli pentru toţi, fiind aplicat principiul echitabil după care cei care câştigă într-un pro­gram să se bucure de aceleaşi beneficii, indiferent din ce ţară a UE provin. Printr-o HG, în România s-a stabilit că pentru granturile europene câştigate prin competiţie tariful orar era echivalent celui de la nivel european, aproape 30 de euro pe oră pentru un profesor, iar pentru lector de 20 de euro. Însă, prin programul Orizont 2020, cei de la UE au avut grijă şi au stabilit că salariile din granturile câştigate prin competiţie la nivel european se raportează la salariile de bază ale cercetătorilor din ţară, ceea ce înseamnă o inechitate la adresa cercetătorilor români, o reducere a veniturilor lor, iar efectul este migrarea creierelor în străinătate”, a spus David.
 
Potrivit acestuia, în urma noilor reglementări ale CE, un profesor cercetător român va fi plătit doar cu 7 euro pe oră, iar un lector cu 3 euro.
 
„Altfel spus, deşi câştigăm aceeaşi competiţie, calitatea aurului din medaliile primite este diferită“, a precizat Daniel David.
 
Acesta a subliniat că, în calitatea sa de prorector al UBB responsabil cu cercetarea, se simte „inutil şi neeficient“ din cauza acestei situaţii.
 
„Sunt cazuri de cercetători de top din România care au granturi câştigate şi nu le mai contractează, iar alţii se gândesc să îşi mute proiectele în state din vestul Europei, pentru că sumele cu care sunt plătiţi în cercetare în România sunt infime. De asemenea, cercetătorii performanţi din universităţile româneşti aplică în competiţii europene prin universităţi din vestul Europei. Mi-e lehamite de discursurile politicienilor care spun cât susţin ei cercetarea românească şi nu fac nimic“, a afirmat Daniel David.
 
Prorectorul UBB responsabil cu finanţarea, Dan Lazăr, a declarat, la rândul său, că UBB nu cere altceva decât egalitate de şanse pentru cercetătorii români.
 
„Fondurile europene au rolul de a reduce decalajele economice dintre statele din Estul Europei şi cele din Vest, dar prin deciziile luate de CE acest decalaj nu se va reduce“, a precizat acesta.
 
Călin Cormoş, cercetător la Facultatea de Chimie a UBB, care a câştigat un proiect european de 300.000 de euro, a declarat că se gândeşte să nu îl mai contracteze pentru că s-ar putea să nu îl finalizeze din cauza tarifelor mici practicate.
 
"Dacă nu se modifică tarifele orare pentru cercetători, am putea fi nevoiţi să dăm banii înapoi. Este nevoie de egalizarea tarifelor din proiectelor europene cu legislaţia naţională, pentru a fi stimulative, marea problemă ţine de cercetătorii tineri”, a spus Cormoş.
 
Pentru a încerca rezolvarea acestei situaţii, UBB a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloş şi europarlamentarilor români din PE, cu privire la finanţarea, susţinerea activităţilor de cercetare şi păstrarea competitivităţii academice româneşti.
 
"Ca soluţii ar fi obţinerea de la CE a unei excepţii pentru România, în condiţiile în care alte ţări din Estul Europei au cerut acest lucru şi l-au obţinut, interpretarea reglementărilor europene în sensul că finanţarea se face conform cadrului naţional sau modificarea cadrului existent, iar tariful pentru o oră de cercetare la nivel european să acelaşi peste tot, pentru a exista un tratament echitabil al ţărilor din Estul Europei”, a conchis Daniel David.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO