Un grup de şapte companii, împreună cu Ambasada Austriei şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu“ din Bucureşti au lansat în septembrie 2015 un proiect educaţional care pregăteşte absolvenţi de clasa a opta să devină comercianţi-vânzători după trei ani de studii, a spus Anca Zamfirescu, project manager Dual Education şi programul o’SCAR, la emisiunea ZF Live. Billa, C&A, Deichmann, Hervis, Kika, Humanic şi Telekom România, sunt companiile care îi formează pe aceşti tineri. Absolvenţii proiectului educaţional o’SCAR – Şcoala Comercială Austriacă din România se pot angaja direct, după trei ani, sau îşi pot continua liceul în paralel şi apoi merge la facultate. Facilitatea este că elevii deprind în trei ani abilităţi practice, de care companiile au nevoie.
„La 20-21 de ani ei pot deveni şefi de magazin, şefi de departament sau antreprenori, având şi abilităţi practice“, a spus Anca Zamfirescu.
„Noi ne-am propus să avem două clase, dar am reuşit să atragem doar o parte din elevi, care au trecut printr-o selecţie.“ Şi Clujul se află pe lista proiectului care pregăteşte tineri, însă pentru specializarea de sudor – prin programul START – Şcoala Tehnică Austriacă din România.
„Sudor pentru că în mediul respectiv e nevoie de sudor, toate companiile duc lipsă de personal calificat în domeniu, chiar dacă salariile se ridică la 1.000 de euro“.
Aşadar, la Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu“ din Cluj-Napoca un elev care învaţă la clasa respectivă are şansa ca la 20 de ani să aibă salariul 1.000 de euro pe lună. O clasă are 24 de elevi, dintre care s-au înscris 12.
„Independenţa financiară pe care o pot avea atât în timpul formării cât şi după este un argument pentru care copiii ar putea fi convinşi să vină. Aceştia primesc şi burse şi au un acces mult mai rapid pe piaţa muncii. Cei care înţeleg acest lucru se orientează spre această formă. Am întâlnit părinţi care s-au gândit la acest lucru, a contat pentru ei ca ai lor copii să aibă un serviciu şi apoi să îşi ia examenul de Bacalaureat.“
Anca Zamfirescu spune că analizeză posibilitatea de a implementa acest proiect şi pentru domeniul auto, în Capitală, întrucât companiile au nevoie de tehnicieni.
Şcoala Profesională Germană Kronstadt din Braşov este un alt exemplu de şcoala profesională duală de succes, care se axează mai mult pe abilităţile practice decât pe teorie ale elevilor, deoarece mediul de business de acolo este format dintr-un grup de firme germane, care recrutează absolvenţii şcolii.
La Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu“, „programa e aceeaşi, profesorii sunt cei obişnuiţi, doar că vin cu training-uri şi oferă şansa unui copil să se angajeze în acea companie.“
Anca Zamfirescu consideră că ar trebui ca acest program naţional să fie pe mai mulţi piloni şi pe o perioadă de cel puţin zece ani.
„Şcolile profesionale duale există acolo unde există industrie şi nevoie din partea companiilor. Am început cu Bucureşti pentru că nu exista nicio iniţiativă, aveam la momentul respectiv companii cu un capital austriac.“
Cât despre problemele şi necesităţile cu care se confruntă companiile, Anca Zamfirescu spune că mai greu este să facă tinerii să rămână la un loc de muncă, decât să-i găsească. „Sunt mulţi absolvenţi de liceu cu sau fara Bacalaureat sau absolvenţi cu licenţă sau master care ajung să lucreze în aceste meserii mai practice şi peste câteva luni vor pleca, pentru că sunt în perioada de tranziţie sau merg la job pentru zece ani, dar nu cu plăcere.“
În schimb, învăţământul profesional se confruntă în România cu o lipsă de promovare. „Nu toată lumea este din start pregătită pentru liceu, îl poate continua după trei ani, când sunt mai pregătiţi şi ştiu către ce sa se ducă“, a mai spus Anca Zamfirescu.
