Numărul de elevi înscrişi la şcolile profesionale nu ar fi scăzut atât de mult în ultimii ani dacă facultăţile aveau un sistem de admitere mai exigent, este de părere Iulian Mangalagiu, CEO al producătorului de cărămizi Brikston (fosta Ceramica Iaşi).
„Dispariţia cererii (din partea tinerilor pentru şcolile profesionale – n.red.) este puţin falsă. Toată lumea şi-a dorit să fie inginer, iar facultăţile au creat un acces foarte facil tuturor tinerilor. Având acces la învăţământul universitar, de ce s-ar mai duce un tânăr la şcoala profesională ca să se facă maistru?“, a spus Mangalagiu, prezent la cea de-a XVIII-a ediţii a dezbaterilor HR Insider, organizată luna trecută de ZF Corporate la Iaşi.
Numărul de meseriaşi disponibili pe piaţa muncii a scăzut semnificativ ca urmare a fenomentului migraţionist, dar situaţia s-a agravat începând cu anul 2009, când Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei de la acea vreme, a decis să desfiinţeze şcolile profesionale pe motiv că nu mai existau tineri doritori să înveţe o meserie.
Deşi ulterior şcolile profesionale s-au reînfiinţat, numărul celor care s-au înscris la astfel de programe educaţionale nu a crescut.
În 2013, în şcolile profesionale erau înscrişi circa 25.600 de elevi, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cu douăzeci de ani înainte, în 1993, şcolile profesionale cuprindeau peste 300.000 de elevi.
Spre comparaţie, tot în 2013 numărul de studenţi înscrişi la universităţile din România a ajuns la peste 433.000 de persoane, faţă de numărul de circa 250.000 înregistraţi în anul 1993.
„Interesul pentru şcolile profesionale a scăzut pentru că facultăţile au permis accesul mai uşor al tinerilor. Pe vremea când generaţia mea se înscria la facultate, examenul era foarte greu şi doar un segment de populaţie reuşea să îl ia. După Revoluţie, facultăţile au mărit numărul de studenţi, admişi mai ales pe locurile pe bază de taxă. De aceea au dispărut şcolile profesionale şi a crescut numărul de studenţi“, a mai spus şeful Brikston.
În plus, apariţia facultăţilor private şi eliminarea examenului de admitere (în multe cazuri şi la facultăţile de stat) au accentuat acest fenomen.
Mangalagiu a mai adăugat că meseriaşii români care au plecat în străinătate sunt mai bine văzuţi decât cei care veneau din alte ţări sau chiar decât localnicii, pentru că erau calificaţi, mai bine pregătiţi şi mai ieftini.
„Recalificarea şi pregătirea într-o anumită meserie a celor care nu au reuşit să ia examenul de bacalaureat nu face decât să le dea şansa de a găsi mai uşor un loc de muncă. (…) În prezent noi căutăm ingineri de mentenanţă mecanică, automatişti, motostivuitorişti, buldozerişti şi product manageri“, a mai adăugat el.
Mangalagiu a mai explicat că în prezent nu mai există decât ingineri şi muncitori necalificaţi, iar dispariţia şcolilor profesionale a condus la dispariţia muncitorilor calificaţi.
El a mai spus că angajarea unui inginer pe post de maistru este mai dificilă, pentru că inginerii vor să fie şefi, să aibă oameni în subordine şi mai puţin să „se murdărească cu vaselină şi uleiuri“. În plus, maiştrii care au mai rămas sunt în vârstă şi se vede necesitatea înlocuirii lor.
„Şcolile vocaţionale au dispărut din România. Liceul la care am învăţat eu în Iaşi producea bănci pe care le vindea apoi în alte şcoli, era o activitate productivă. Elevii din liceu aveau activităţi practice în urma cărora îşi dezvoltau abilităţile de îndemânare. Ei bine, partea aceasta a dispărut, şcolile vocaţionale în adevăratul sens al cuvântului au dispărut. Ne vedem nevoiţi ca, atunci când angajăm, să pregătim de la zero partea practică a oamenilor“, a mai spus el.
Citiţi pe www.zfcorporate.ro/Profesii cele mai importante declaraţii din cadrul ediţiei HR Insider organizate la Iaşi, eveniment la care au mai participat, pe lângă Iulian Mangalagiu, şi Ciprian Ouatu (Ascendis), Veronika Vădean (Delphi), Gica Rusu (Antibiotice) şi Oana Lungu (Atexis)
