Proprietăţi

Bucureştenii au lăsat 164 mil. € în Cotroceni Park. Proprietarii aşteaptă Pasajul Basarab pentru a lua mai mulţi vizitatori din nord

Bucureştenii au lăsat 164 mil. € în Cotroceni Park. Proprietarii aşteaptă Pasajul Basarab pentru a lua mai mulţi vizitatori din nord

Autor: Cristi Moga

01.02.2011, 23:55 352

Israel Vizel, directorul mallului din Cotroceni, spune cărezultatele financiare ale retailerilor au fost cu 15-20% mai bunedecât estimase, ca urmare a numărului mare de vizitatori, încondiţiile în care bugetul mediu de cheltuieli nu a fost unulimpresionant, bucureştenii lăsând în medie circa 8 euro la fiecarevizită.

Consultanţii au văzut deschiderea mallului Cotroceni Park, înoctombrie 2009, drept un pariu extrem de riscant, în condiţiile încare centrele comerciale inaugurate în acea perioadă aveaunumeroase spaţii goale, în unele cazuri chiar şi jumătate dinsuprafaţă. Nici dezvoltatorii care au mizat 300 de milioane de europe o investiţie imobiliară nu erau mai relaxaţi, dar după primul anintegral de funcţionare se arată mulţumiţi de rezultate.

"Un asemenea proiect m-a speriat iniţial. Mărimea poate fi unbumerang. Ai nevoie de mai mulţi chiriaşi, de mai mulţi vizitatori,totul se multiplică. În Bucureşti ar trebui să fie un singur mallmare, dominant, şi restul proiecte de cartier, de proximitate.Consider că ar fi o greşeală să mai facă cineva un mall de asemeneadimensiuni în Bucureşti. Un proiect de 20.000 de metri pătraţipoate merge mai bine decât unul mare. Un mall de 100.000 de metripătraţi te poate «ucide»", spune acum Israel Vizel, general manageral mallului controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Vizel afost implicat şi în dezvoltarea proiectului, alături de ReuvenHavar, şi a preluat conducerea administrativă după inaugurarea dinoctombrie 2009.

Managerul Cotroceni Park vorbeşte despre eventualitateaconstruirii unui mall mai mare decât AFI Palace după anunţulcompaniei Nova Imobiliare de a realiza un mall de 137.000 de metripătraţi pe şoseaua Chitila, anunţat drept "cel mai mare mall dinEuropa". În prezent, cele mai mari proiecte din oraş sunt CotroceniPark şi Sun Plaza, cu suprafeţe închiriabile de circa 80.000 demetri pătraţi. Proiectul Colosseum îl "incomodează" pe Vizel şi dincauza faptului că ar putea fi un competitor pentru titlul de "celmai mare mall din oraş", dar şi pentru că AFI Europe deţine fabricaLaromet situată în aceeaşi zonă cu Colosseum, unde este planificatăde asemenea construirea unui mall.

La orele dimineţii, în mijlocul săptămânii, pe holurileCotroceni Park pot fi observaţi răzleţ cumpărători cu plase înmână. Pe patinoar sunt circa 20 de copii şi tineri, la mesele dinfood-court gradul de ocupare este de circa 10%, în timp cecinematograful va fi deschis mai târziu. Cu toate acestea, oreleserii şi weekendurile compensează momentele mai slabe de peste zi,astfel că reprezentanţii Cotroceni vorbesc de 50.000 de vizitatoriîn zilele săptămânii şi 70.000-80.000 de oameni în weekend, cifrerecord pentru un mall din România.

"Vânzările în cadrul mallului au fost cu circa 15-20% mai maridecât estimam. Am reuşit să stabilizăm proiectul mult mai repededecât ne aşteptam, ştiut fiind faptul că un mall nou are nevoie deo perioadă de doi-trei ani pentru a se aşeza. Am schimbat de lainaugurare în jur de 32-33 de chiriaşi, iar 90% din cei noi aurezultate mai bune decât magazinele închise. Procesul de schimbarea chiriaşilor nu se termină niciodată. Acum mai avem circa 30 despaţii disponibile, în timp ce gradul de ocupare este de aproape97%", explică Vizel.

Pasajul aduce încă 7.000 de vizitatori

Mallul din Cotroceni a devenit dominant pentru zona de sud-vesta oraşului, de unde îşi atrage în prezent cea mai mare parte avizitatorilor. După inaugurarea Pasajului Basarab însă, accesul dinzona de nord, dinspre Piaţa Victoriei, va deveni mult mai facil,astfel că reprezentanţii mallului se aşteaptă la o creştere atraficului.

"În viaţă mai trebuie să ai şi noroc. Pasajul Basarab parcă afost construit la timp pentru noi. Am înţeles că ar urma să fieinaugurat în martie. Poate va mai întârzia o lună, dar nici nucontează. Important este că după deschiderea pasajului vom ficonectaţi la inelul oraşului, inclusiv la zona Mihai Bravu, iartramvaiele vor circula din nou către Gara de Nord. Cred că pasajulva duce la o creştere de 15% a traficului în mall şi va susţineîntreaga zonă, în condiţiile în care investitori importanţi auterenuri mari pentru proiecte imobiliare aici", apreciazăVizel.

Unul dintre evenimentele aşteptate pentru mallul din Cotroceni,dar şi pentru întreaga piaţă de retail de îmbrăcăminte este venireacompaniei suedeze H&M, care va inaugura în Cotroceni cel maimare magazin al reţelei (flagship store). Vizel spune însă căpentru un mall de asemenea dimensiuni nu poţi vorbi doar de un "mixde chiriaşi", ci de un "mix de afaceri", astfel că încearcă săatragă sub acoperişul Cotroceni Park activităţi din cele maivariate.

"Magazinul H&M va fi deschis în martie, ştim data oficială,dar nu putem să o anunţăm. A fost deschisă şi sala de fitness,pentru care erau 2.000 de abonamente încă dinainte de inaugurare.Avem ofertă şi pentru construirea unei piscine, dar încă maianalizăm", spune directorul mallului.

Un "mix de afaceri" ar urma să fie desfăşurat şi în cele cinciclădiri de birouri pe care compania intenţionează să leconstruiască în parcările exterioare ale mallului. Lucrările laprimul imobil, situat pe bulevardul Vasile Milea, au început deja,în ciuda faptului că în Bucureşti sunt în prezent circa 300.000 demetri pătraţi de birouri goale, iar alţi dezvoltatori din zonă aublocat proiectele până la semnarea unor contracte depreînchiriere.

"Clădirile vor fi conectate la mall prin lobby şi prin parcare.Prima ar urma să fie gata prin iunie-iulie 2012, iar clădirile doişi trei vor fi ridicate în funcţie de cerere. Piaţa de birouri iesedin recesiune, companiile se gândesc să se mute, să-şiîmbunătăţească spaţiul. Chiriile au mai scăzut faţă de 2007. Noiînchiriem la circa 15 euro/metrul pătrat. Ne concentrăm pechiriaşii mari, dar până în prezent nu avem contracte semnate",spune Tal Roma, directorul de dezvoltare al AFI Europe.

130 mil. euro în alte trei malluri

Înafara clădirii de birouri de lângă mall, compania intenţionează săînceapă în acest an şi alte trei proiecte - AFI Palace B. Noi(Laromet), AFI Palace Ploieşti şi AFI Palace Arad - pe terenuricumpărate încă din perioada 2006-2007, dar care au fost blocate petimp de criză. Investiţiile totale în cele trei proiecte suntestimate la 130 de milioane de euro, circa 40% din investiţia înCotroceni Park. Proiectul din Bucureşti este evaluat la 60 mil.euro, în timp ce mallurile din afara Capitalei implică investiţiide 35 mil. euro fiecare.

"Suntem singurul dezvoltator imobiliar din România care va mergeînainte cu patru proiecte în acest an. Performanţele AFI Cotrocenine mulţumesc foarte tare şi credem că putem merge înainte. Semnămcontracte, dar nu le putem menţiona. Vom începe toate proiectelecomerciale (B. Noi, Ploieşti şi Arad - n.red.) după ce vom aveasemnate contractele cu hipermarketurile", spune Vizel, careapreciază că cea mai dificilă parte a crizei de pe piaţa locală afost depăşită. "În criză auzi plânsete. Toată lumea se vaită. Apoi,începe o perioadă de linişte, în care toată lumea începe să-şi vadăde treabă. Consider că acum suntem în etapa de linişte." După maibine de doi ani de criză însă proiectele au fost modificate.Astfel, pe terenul de 15 hectare de la Laromet (Bucureştii Noi),planul iniţial de dezvoltare a unui mall şi circa 6.000 de locuinţea fost modificat aproape total. Lângă mall a fost ataşat şi unhipermarket, dar şi un magazin de bricolaj, pentru care AFI este înproces de vânzare a unei bucăţi de teren, în timp ce din 6.000 delocuinţe compania mai intenţionează să construiască doar 1.700.

"Cu cât am învăţat mai mult despre Bucureşti, despre piaţarezidenţială, am sesizat că pentru proiectul de la Laromet ar fimai bine să extindem parcul de retail. Am tăiat din rezidenţialpentru că în piaţă cererea este pentru birouri şi spaţiicomerciale. Piaţa rezidenţială este încă blocată", spune Vizel.

Procesul de închiriere a spaţiilor comerciale nu este însă unulfacil. Cu toate acestea, faptul că AFI operează în prezent un mallcu rezultate bune reprezintă un avantaj.

"Retailerii ne ştiu deja. Pot decide dacă vor să meargă maideparte cu noi sau nu. În ultimii doi ani a fost criză peste tot înlume, astfel că vor fi foarte selectivi în alegerea proiectelor",spune Tal Roma. În prezent, compania colaborează în Cotroceni Parkcu o serie din cei mai mari chiriaşi din centrele comerciale de pepiaţă, cum ar fi hipermarketul Real, retailerii de îmbrăcăminteInditex, C&A, New Yorker, Takko sau Mango, precum şi cuoperatorul de cinematografe Cinema City.

Rezultatele financiare obţinute însă de retaileri în malluriledin afara Bucureştiului sunt mult sub nivelul celor din Capitală,iar numeroase oraşe sunt deja aglomerate de proiecte.

În Arad, unde AFI Europe deţine un teren în imediata vecinătatea mallului Atrium Center, inaugurat anul trecut, reprezentanţiicompaniei au început să colaboreze cu proprietarii Atrium pentru adezvolta pe acel teren un proiect complementar. Între cele douăproiecte este luată în calcul chiar şi construirea unui pod delegătură suspendat, asemănător celui dintre proiectul City Mall dinBucureşti şi parcarea supraetajată a acestuia.

"Decât să concurăm cu cei de la Atrium am considerat că ar fimai bine să colaborăm. Nu cred că este loc pentru două malluri îninteriorul Aradului, astfel că noi vom construi un hipermarket,magazin de bricolaj şi retail stradal, un concept care merge pestetot în lume. Ne consultăm cu cei de la Atrium şi în ceea cepriveşte mixul de chiriaşi, iar în faza a doua am putea construi şio clădire de birouri. Cred că vom realiza clădirea deoarece în Aradnu sunt în prezent birouri decât în clădiri obişnuite sau înapartamente", spune Vizel.

Anul acesta în Arad ar urma să fie finalizat al treilea proiectcomercial de mari dimensiuni - mallul Galleria - care va avea şi unhipermarket Cora, astfel că retailerii vor fi nevoiţi să lupte maiacerb pentru cei 180.000 de locuitori ai oraşului.

Mai mică este competiţia în Ploieşti, unde compania mizează pefaptul că are singurul proiect comercial anunţat în interioruloraşului, restul investitorilor imobiliari având loturiachiziţionate la periferia Ploieştiului, localitate în care nu afost construit până în prezent niciun mall modern.

Încet, dezvoltatorii imobiliari au început din nou să "mişte",dar pentru ca optimismul lor să se concretizeze mai este nevoie şide o stabilitate în rândul consumatorilor finali.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO