Proprietăţi

Care sunt cele mai mari 50 de centre de afaceri din Bucureşti în care lucrează peste 100.000 de "corporatişti"

Care sunt cele mai mari 50 de centre de afaceri din Bucureşti în care lucrează peste 100.000 de „corporatişti“

Care sunt cele mai mari 50 de centre de afaceri din Bucureşti

Autor: Cristi Moga

23.01.2012, 17:43 16325

Obişnuiţi în perioada comunismului, dar şi în anii '90, mai mult cu mersul la uzină sau la birouri amenajate în apartamente de bloc, bucureştenii s-au "corporatizat" în ultimul deceniu, astfel că mersul la birou, în clădiri cu sticlă colorată, a devenit un lucru obişnuit pentru majoritatea absolvenţilor de studii superioare.

Suprafaţa utilă a celor mai mari 50 de proiecte de birouri din Bucureşti este de peste 1,3 milioane de metri pătraţi, astfel că ţinând cont de o rată medie de circa 11 metri pătraţi per angajat, aceste clădiri găzduiesc în fiecare zi peste 100.000 din cei aproape 900.000 de angajaţi ai Capitalei.

Alţi 60.000-70.000 de bucureşteni lucrează în clădiri mai mici de 10.000 de metri pătraţi, precum Alpha Tower, Oracle Tower sau Premium Plaza, care nu intră în topul celor mai mari 50 de clădiri din Capitală.

Angajaţii care lucrează în cele mai mari clădiri de birouri fac parte din personalul celor mai mari bănci (BCR, BRD, UniCredit sau Raiffeisen), companii din industria IT (Oracle, HP, IBM), firme de consultanţă (KPMG, Deloitte, Pricewater houseCoopers) sau pentru jucători din alte industrii (Carrefour, Petrom, Vodafone), au cele mai mari salarii şi prin munca lor reuşesc să ducă economia înainte.

Dintre clădirile analizate, printre primele construite, la începutul anilor 2000, se numără Opera Center de la Eroilor sau Europe House din Piaţa Victoriei, clădiri care atrag şi astăzi chiriaşi din rândul multinaţionalelor datorită poziţionării la câteva zeci de metri de staţiile de metrou.

În rest, clădirile de birouri au crescut odată cu economia Bucureştiului, dar şi a ţării, care după modelul european a devenit în ultimii ani bazată mai mult pe servicii şi consum decât pe producţie.

Sustenabilitatea acestui model economic este testată în prezent în marea majoritate a statelor europene, care au preferat să externalizeze masiv procesele de producţie către pieţe cu o forţă de muncă mai ieftină şi să se concentreze pe servicii.



Trei birouri din patru, în nord

Trei sferturi dintre cele mai mari 50 de clădiri de birouri sunt concentrate pe două axe care pornesc din Piaţa Victoriei către zonele Băneasa şi Pipera din nordul Capitalei.

Bulevardele mai largi şi accesul facil către centru şi aeroporturi au făcut din nordul Capitalei zona preferată pentru ridicarea unor clădiri de birouri, în timp ce restul cartierelor din Bucureşti au rămas destinate în special blocurilor de locuinţe şi centrelor comerciale.

Cele mai mari proiecte de birouri care nu se regăsesc în zona de nord sunt parcul de afaceri West Gate din Militari, primele două clădiri ale proiectului construit pe platforma Semănătoarea şi imobilul Anchor Plaza de lângă mallul Plaza din Drumul Taberei.

Pe de altă parte, Pipera a fost destinaţia preferată a dezvoltatorilor de parcuri de afaceri, aici fiind localizate proiectele IRIDE, Novo Park, UpGround (BOB şi BOC Tower), Global City, Swan Office Park sau Twin Towers Barba Center.

Proiectul IRIDE în care firme precum Orange, Cosmote, Genpact, Procter & Gamble sau JTI au închiriate birouri este de altfel cel mai mare centru de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de circa 93.000 de metri pătraţi, potrivit datelor furnizate de către fondul austriac de investiţii Immofinanz, proprietarul proiectului.

Cât înseamnă 93.000 de metri pătraţi de birouri? IRIDE este mai mare decât întreaga piaţă de birouri din Timişoara, spre exemplu, unde potrivit unui raport al firmelor de consultanţă Jones Lang LaSalle şi Ralf Consulting, stocul de birouri nu depăşeşte 90.000 de metri pătraţi.

Trei turnuri din centru stau goale

Alte trei clădiri de birouri importante construite în Bucureşti - turnurile Cathedral Plaza, Tower Center International şi Millennium Building Center din centrul oraşului - nu sunt utilizate de mai mulţi ani din cauza unor litigii şi a incendiului care a afectat clădirea de lângă Biserica Armenească (Millennium).

Cele trei proiecte au o suprafaţă închiriabilă cumulată de circa 70.000 de metri pătraţi, astfel că proprietarii acestor clădiri pierd în fiecare lună circa un milion de euro din chiriile neîncasate.

Majoritatea clădirilor de birouri au fost dezvoltate de către investitori specializaţi în vederea închirierii către alte companii, excepţie făcând proiectul Petrom City, în care cea mai mare companie din România şi-a mutat sediul în 2010, sau turnul BRD din Piaţa Victoriei, în care îşi are birourile banca franceză încă din 2002.

Ce se mai construieşte?

Construcţia de clădiri de birouri a frânat puternic în ultimii ani, ca urmare a creşterii gradului de neocupare.

Printre proiectele aflate în lucru şi care vor intra în Top 50 în următoarea perioadă se numără viitorul sediu al UniCredit din Bulevardul Expoziţiei, clădirea Sky Tower de pe bulevardul Barbu Văcărescu, care cu 35 de etaje va deveni cea mai înaltă clădire din oraş, sau primul imobil de birouri de lângă mallul AFI Palace Cotroceni.

În acest an ar putea începe lucrările şi la clădirea Ana Tower de lângă hotelul Crowne Plaza deţinut de omul de afaceri George Copos sau la un nou proiect din zona Pipera, pe un teren cumpărat de com pania Portland Trust de la omul de afaceri George Becali.

Cine le deţine?

Cei mai mari proprietari de birouri din Bucureşti sunt fondurile de investiţii Immofinanz şi CA Immo din Austria, omul de afaceri Liviu Tudor, proprietarul proiectelor Novo Park şi West Gate şi un fond de investiţii al băncii germane Deutsche Bank.

De-a lungul timpului, o serie dintre clădirile din Bucureşti, precum America House, Floreasca Business Park sau BOC Tower, au fost obiectul unor tranzacţii cu valori de peste 100 de milioane de euro fiecare, stabilind recorduri pentru piaţa imobiliară locală.

În ultimii ani, proprietarii de clădiri de birouri bune, situate central şi cu un grad de ocupare ridicat au preferat să-şi păstreze proprietăţile din cauza scăderii preţurilor, astfel că numărul tranzacţiilor a fost destul de scăzut.

Piaţa de birouri este dependentă de mersul economiei şi de apetitul companiilor de a face noi angajări, iar consultanţii apreciază că potenţialul este în continuare ridicat, ţinând cont de poziţia strategică a României în regiune şi de faptul că, faţă de Viena, spre exemplu, stocul din Bucureşti este de cinci ori mai scăzut.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO