Piaţa imobiliară locală nu se poate desprinde de economiilestrăine care au adus-o pe creştere şi care încă sunt în"convalescenţă" după tsunami-ul economic început în urmă cu doiani.
Problemele economice, care inhibă investitorii dar şi oameniiinteresaţi de achiziţia unei locuinţe, sunt considerate de cătreconsultanţi principalele motive pentru care piaţa imobiliară seaflă încă în letargie.
Numărul proiectelor "în viaţă" a scăzut de la o lună la alta înultimii doi ani. O parte au fost finalizate, în timp ce mareamajoritate au fost blocate pe termen nedeterminat. La polul opus,în primăvara acestui an au fost anunţate noi proiecte în zona deretail, dar construcţia nu a fost încă demarată la nici unul dintreele, pe fondul problemelor cu care încă se confruntă piaţa deprofil.
În aceste condiţii, potrivit unui studiu al firmei de consultanţăimobiliară Cushman & Wakefield, în următorii doi ani va mai filivrat un singur mall în România şi nici pieţele de birouri şilocuinţe nu arată mai bine.
"Evident că cererea este întotdeauna problema în piaţă. În prezenteste limitată pe toate sectoarele, uneori aproape de zero. Pentru aavea cerere însă ai nevoie de o economie care să funcţioneze, iar anoastră pare blocată. Ne aflăm în contra-direcţie. Te uiţi în toatăregiunea şi noi suntem ultimii. Şi este greu de înţeles acestlucru", spune Bogdan Georgescu, managing partner al firmei deconsultanţă imobiliară Colliers International.
Cele aproximativ 5.000 de apartamente goale noi din Bucureşti, celepeste 200 de spaţii neocupate din malluri şi cele aproximativ 30 dehectare de birouri goale arată faptul că dezvoltatorii au mers cudouă viteze mai repede decât cererea solvabilă, cu gândul lacontinuarea trendului de creştere economică susţinută.
"Nivelul cererii unei pieţe este determinat de economie, care setranspune în locuri de muncă, în venituri pentru populaţie, iar maideparte în cerere pentru locuinţe şi produsele din magazine",explică Georgescu.
Legătura dintre economie şi piaţa imobiliară este subliniată şi decătre Mihnea Şerbănescu, general manager al firmei de consultanţăimobiliară DTZ Echinox, care apreciază că piaţa locală este încontinuare dependentă de apetitul pentru investiţii alstrăinilor.
"Până când nu vor înregistra economiile de care depindem o creştereserioasă, astfel încât să intrăm şi noi în sfera lor de intenţie,nu avem ce să vorbim despre creştere în imobiliare", spuneŞerbănescu.
Austriecii şi britanicii, care în perioada 2005 - 2008 au "ras"aproape tot în imobiliare, sunt în prezent într-o expectativăaproape totală şi încearcă să îşi rezolve problemele cu acţionariişi creditorii de pe pieţele locale.
Numeroşi consultanţi apreciau că o listă lungă de falimente arputea debloca într-un final piaţa, dar acestea au întârziat săapară, iar dosarele de insolvenţă pot prelungi cu câţiva ani"viaţa" unor firme aflate în pragul prăpastiei, inclusiv cucomplicitatea principalilor creditori, de cele mai multe oriinstituţii financiare.
"Băncile de la noi nu au pierdut deocamdată, ceea ce nu pare a fitocmai în regulă. În timp ce toată lumea pierdea, băncile continuausă facă profituri bune", apreciază Şerbănescu.
Potrivit unei analize ZF, pentru doar 50 dintre cele mai mariproiecte imobiliare din România au fost acordate credite deaproximativ 3,5 miliarde de euro în ultimii ani. Pentru o bunăparte dintre acestea termenele de rambursare au fost decalate, caurmare a obţinerii unor venituri sub aşteptări din închiriereaspaţiilor centrelor comerciale sau a clădirilor de birouri. Înaceste condiţii, şi băncile arată o reticenţă pentru acest segment,care nu reprezintă în un motiv, ci o consecinţă a scăderiiactivităţii imobiliare, apreciază consultanţii.
"Finanţarea este un mecanism prin care poate fi stimulată piaţaimobiliară, dar până când nu există cerere aceasta nu reprezintă oproblemă" apreciază Georgescu de la Colliers.
Instabilitatea politică şi măsurile uneori haotice privindfiscalitatea contribuie de asemenea la declinul imobiliar, încondiţiile în care investitorii au nevoie de stabilitate şipredictibilitate pentru a putea începe investiţii care durează deregulă între doi şi cinci ani.
"În plus, factorul politic reprezintă un bun motiv pentru a nu temai uita la televizor. Acesta dă o imagine care inhibă orice apetitpentru investiţii", conchide Şerbănescu de la DTZ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
