Romani in afara granitelor

Povestea incredibilă a doi arhitecţi români, fraţi gemeni, care au participat la proiectul noului sediu Apple, care seamănă cu o navă spaţială şi care a costat 5 miliarde de euro. ”Ni s-a cerut să construim cea mai bună clădire de birouri din lume”

19.06.2018, 21:23 Autor: Roxana Petrescu

♦ Stabiliţi în Londra, Maximilian şi Daniel Zielinski, fraţi gemeni, sunt printre cei mai cunoscuţi arhitecţi români peste hotare, fiind implicaţi în proiecte care au remodelat interacţiunea dintre om şi spaţiu, aşa cum este sediul Apple Park deschis anul trecut ♦ După ce au imaginat propuneri pentru reorganizarea Parisului, acum cei doi se ocupă cu iniţiative care regândesc logica unor oraşe întregi din China sau cu dezvoltări ample în Arabia Saudită, dar menţin legătura cu tinerele generaţii de arhitecţi români, facilitând un transfer continuu de know-how.  

„Faptul că am crescut într-o familie de ar­hi­tecţi şi pregătirea în vederea examenului de admitere au jucat un rol im­portant la început de carieră. De acolo totul a urmat foarte firesc şi fiecare pas l-a asi­gurat cumva pe urmă­torul“, spun Maximilian şi Daniel Zielinski, par­te­neri în cadrul Foster and Partners, birou de arhitectură a cărui in­spi­raţie a ge­nerat une­­le din­tre cele mai spec­­ta­culoase pro­iecte la nivel global.

Reichstag-ul din Berlin, clădirea deschisă pu­blicului care adăposteşte parlamentul Germaniei şi care surprinde prin domul de sti­clă de pe acoperiş, sau „infa­mul“ Gherkin, emblema City-ului londonez, toate poartă semnă­tura Foster and Partners.

Cariera intrernaţională a celor doi fraţi a început însă de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti.

„A fost o perioadă intensă în care ne-am descoperit definitiv plă­cerea pentru arhitectură. La sfâr­şitul celui de-al doilea an de fa­cultate, Dani a reuşit să aibă cele mai bune rezultate din an, bene­ficiind de bursa Di­nu Patriciu (om de afa­ceri român, de profesie ar­hitect, cu­noscut mai ales pentru dez­voltarea grupului Rompetrol şi care a decedat în 2014 - n.red.). Eu se întâmpla să fiu undeva pe aproape. Ca rezultat am avut ocazia de a pleca cu bursă în afara ţării, acolo unde ne doream, şi anume la Stuttgart, în Germania“, îşi aminteşte Maximilian Zielinski.

În familia Foster

După bursa de la Stuttgart, cei doi au început un stagiu de practică la Herzog&de Meuron în Basel, Elveţia, unul dintre cele mai prestigioase birouri de arhitectură din lume.

De semnătura Herzog&de Meuron se leagă proiecte precum Elbphilharmonie, din Hamburg, o clădire care arată ca secţiunea unui val şi care este una dintre cele mai avansate săli de concerte din lume din punct de vedere acustic. 

„Am decis însă să rămânem la Stuttgart şi am absolvit facultatea cu distincţii. Fiind remarcaţi atât pe parcursul studiilor, cât şi la diplomă, am fost invitaţi să ne alăturăm biroului Foster and Partners din Londra. A fost o decizie grea la vremea respectivă. Mai multe opţiuni ne erau la îndemână, printre care şi cea de a ne reîntoarce în Elveţia.“

Proiectul Apple

După opt ani de muncă, cei doi au de­venit parteneri în cadrul biroului de arhi­tec­tură londonez, având pe mână propriile pro­iecte de dezvoltare. „De 10 ani de când suntem arhitecti am lu­crat la multe proiecte. Cel mai important şi cel care ne-a ocupat cel mai mult timp a fost fără îndoială noul sediu Apple din Cupertino (California)“, spun cei doi.

Sediul Apple, denumit Apple Park, este materializarea dorinţei lui Steve Jobs, fondatorul Apple, de a face cea mai bună clădire de birouri din lume, potrivit in­for­ma­ţiilor existente, o echipă de peste 100 de arhi­tecţi fiind implicată în transformarea aces­tui vis în realitate, pornind chiar de la şe­ful biroului de arhitectură, Norman Foster.

Alegerea biroului de arhitectură Foster a fost o decizie personală luată de Steve Jobs în 2009, tema dată arhitecţilor fiind de a face un proiect ca un fel de navă spaţială, capabil să faciliteze transferul de creativitate dintre echipe şi conexiunea cu natura.

Opt ani mai târziu, acest vis a devenit realitate, la realizarea acestuia contribuind şi cei doi arhitecţi români.

Cifrele din spatele Apple Park sunt uluitoare: „nava“ în formă de inel are o suprafaţă totală de peste 260.000 de metri pătraţi, de peste trei ori suprafaţa celui mai mare mall din România, AFI Cotroceni din Bucureşti, totul fiind construit pe o întindere de peste 70 de hectare, circa 85 de terenuri de fotbal. Nota de plată pentru acest proiect care va găzdui 13.000 de angajaţi ai Apple, 11.000 de locuri de parcare şi peste 9.000 plante rezistente la secetă, a fost de 5 miliarde de dolari.

Un alt mod de a munci

Deşi cifrele atrag atenţia, proiectul Apple a schimbat logica spaţiilor de birouri.

„În contextul în care ni s-a cerut să construim cea mai bună clădire de birouri din lume, am început să analizăm mai multe tipuri de spaţii caracterizate prin interacţiunea membrilor adăpostiţi. Am analizat totul pornind de la vechi mânăstiri, campusuri universitare, medii de business, chiar şi închisori. Din toate a rezultat ideea unui campus dinamic, care se autosusţine, un loc care pune la dispoziţia celor pe care îi găzduieşte experienţe multiple, facilitând creativitatea şi eficienţa“, explică cei doi arhitecţi.

De exemplu, Apple Park va fi ventilat în mod natural pentru mai bine de 70% din durata unui an.

„Ventilaţia naturală combinată cu tavanele răcite, alături de o fundaţie solidă de ciment cresc confortul termic în cadrul clădirii. Temperatura scade prin intermediul ventilaţiei naturale, iar aerul proaspăt reduce rata îmbolnăvirilor şi creşte performanţa angajaţilor“, mai spun cei doi.

Birourile în sine sunt concepute în funcţie de activitatea care se prestează în ele.

„La Apple Park sunt o varietate de locuri croite pe anumite tipuri de activităţi.“

Zona este populată de centre de fitness, spa-uri, oportunităţi de exerciţii fizice atât la interior, cât şi în aer liber. La acestea se adaugă restaurant şi alte „inserţii“ care diluează graniţele dintre mediul de lucru şi viaţa de după muncă.

„Prin acest tip de design, munca îşi pierde din contaţiile negative şi devine lifestyle. Angajatorii trebuie să-şi adapteze şi să-şi regândească spaţiile de muncă de la interior spre exterior. Mediul de lucru al viitorului este un spaţiu caracterizat prin condiţii sănătoase, în care interacţiunea este favorizată de logica spaţiului, promovând astfel inovaţia, diversitate şi posibilitatea de a alege.“

Transferul de know-how

După un proiect de o astfel de talie, lucrările în care cei doi architecţi sunt implicaţi au de cele mai multe ori o scară amplă. 

„Proiectele la care lucrăm variază mult în dimensiune şi complexitate iar această schimbare de scară arhitecturală poate fi atât o provocare, cât şi o oportunitate. Ne ocupăm de oraşe întregi în China, dezvoltări de dimensiunea unei ţări în Arabia Saudită, dar şi de clădiri la o scară normală în Londra, spaţii publice, reşedinţe private în San Francisco sau Hong Kong, chiar şi piese de mobilier.“

De altfel, chiar în timp ce erau implicaţi în realizarea proiectului Apple Park, cei doi fraţi au avut propunerea cu care au câştigat, în 2011, competiţia Living City Design.

Viziunea lor privea modernizarea Parisului, una dintre cele mai interesante idei fiind mutarea traficului în subteran, eliberarea străzilor şi astfel cedarea acestora pietonilor, concomitent cu trecerea la mobilitatea electrică totală. 

„Introducerea tehnologiei moderne va influenţa modul în care construim, dar mai ales felul în care vom utiliza clădirile pe care le ocupăm. Odată cu creşterea oraşelor, oamenii încep să aprecieze din ce în ce mai mult spaţiile verzi şi spatiile proiectate la scară umană. Un element foarte relevant în transformarea oraşelor îl constituie mobilitatea.“

Plecaţi din ţară de 15 ani, stabiliţi în Londra de 10 ani, cei doi arhitecţi spun că România încă este „acasă“, în ciuda zecilor de alte „case“ pe care le-au imaginat, mai mici sau mai mari.

„O legătura personală ne leagă de părinti, de familie şi de prieteni buni.“

Dincolo de acest lucru, Maximilian şi Daniel Zielinski contribuie activ la transferul de know-how în vederea formării viitoarelor generaţii de arhitecţi.

„Avem o puternică legătura profesională. Suntem foarte apropiaţi de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, unde, de exemplu, participăm cu mare entuziasm la judecarea diplomelor. Mai mult, ne-am împrietenit şi cu Universitatea de Agronomie ai cărei oaspeţi am fost în anii trecuţi.“

Pentru tinerii arhitecţi, cei doi fraţi nu au neapărat o reţetă de carieră, dar au convingerea că experienţa internaţională poate alimenta creativitatea, alături de perseverenţă.

Cifrele din spatele Apple Park sunt uluitoare: sediul în formă de inel are o suprafaţă totală de peste 260.000 de metri pătraţi, de peste trei ori suprafaţa celui mai mare mall din România, AFI Cotroceni din Bucureşti, totul fiind construit pe o întindere de peste 70 de hectare, circa 85 de terenuri de fotbal. Nota de plată pentru acest proiect care va găzdui 13.000 de angajaţi ai Apple, 11.000 de locuri de parcare şi peste 9.000 plante rezistente la secetă a fost de 5 miliarde de dolari.

O campanie Ziarul Financiar la inițiativa X