In aceste conditii se ridica intrebarea de ce nu a crescut sicalitatea actului medical in aceeasi proportie in care au crescutsi fondurile? De ce nu exista afise in spitale care sa indemnepacientii sa nu ofere "atentii"? De ce se plange mediul privat desituatia "catastrofala" din sanatate cand afacerile lor au crescutde cinci ori in ultimii sase ani, iar patru companii farmaceuticese afla in top 20 al firmelor care au facut afaceri cu statul,valoarea cumulata a contractelor trecand de 100 mil. euro?
Barbu admite ca in ultimii ani a existat o crestere a calitatiiserviciilor, dar nu cat ar fi trebuit si aminteste ca uneleinvestitii s-au facut, dar nu toti pacientii au acces la ele."Spagile", eterna durere a sistemului public de sanatate, nu aufost niciodata transate de catre nicio conducere din Sanatate, iarun pacient care ajunge intr-un spital de stat din Capitalarealizeaza ca "atentiile" pentru o operatie la un chirurg ajung sila 3.000 de lei (714 euro), dupa cum spune chiar Barbu. Sumareprezinta dublul salariului mediu net din economie si prima pentruo asigurare privata pe care o platesti timp de doi ani.
"Daca nu dai, mori cu zile", recunoaste chiar Ion Albu,membru al Consiliului de Administratie al Casei Nationale deAsigurari de Sanatate (CNAS) din partea Confederatiei SindicaleNationale Meridian.
Cresteri salariale fara nicio baza decalitate
Din fondurile totale ale CNAS de 15,7 mld. lei (3,7 mil. euro),peste 45% merg catre spitale, procente care nu au variatsemnificativ din 2000. In aceste conditii, spitalele au beneficiatin aceeasi masura de cresterea fondurilor alocate sanatatii.
Potrivit unei analize a ZF, cele mai mari cheltuieli aleprimelor zece spitale publice din Bucuresti sunt cu personalul,adica 40% din total. Procentul este unul bun, in conditiile in carein tara ponderea poate sa ajunga si la 80%.
"Problema nu este cu cat au crescut salariile, ci ce inseamnaacestea in pondere. Este ingrozitor de mult. Daca salariile sunt de70-80%, ce loc mai este pentru calitate ?" afirma Ion Albu, membrual Consiliului de Administratie al CNAS din partea ConfederatieiSindicale Nationale Meridian.
Intrebat in ce masura s-a implicat CNAS in verificarea calitatiiactului medical, Albu a precizat ca institutia nu este politie."Daca dvs sunteti contabil, faceti si munca medicala? Pentru caasta face si Casa. Este contabil", mai spune Albu.
Vasile Barbu, reprezentantul pacientilor, afirma ca majorareafondurilor a mers in salarii, in investitii paraclinice si inmedicamente.
"Si celelalte preturi au crescut. Nu putem spune ca viatamedicului s-a imbunatatit pentru ca si consumul s-a modificat",spune Vasile Barbu.
Reprezentantii mediului privat sunt de parere insa ca oricemajorare ar fi trebuit sa vina pe fondul unor cerinte de calitate."Au fost cresteri salariale fara nicio baza de calitate. S-au datmedicilor sporuri de stres, de fidelitate fara sa se ceara nimic inschimb. Marirea sumelor ar fi trebuit sa vina cu o cerinta decalitate. Aceasta este meteahna romanilor. Lacrimam ca nu sunt banila buget, dar nimeni nu intreaba ce facem cu banii pe care iiavem", spune Robert Serban care impreuna cu sotia sa controleazaoperatorul Gral Medical. Serban a fost si seful Casei de Asiguraride Sanatate a Municipiului Bucuresti la inceputul anilor 2000.
Reprezentantii CNAS si cei ai Ministerului Sanatatii nu auraspuns pana la inchiderea editiei intrebarilor ZF trimise incursul zilei de luni.
1.400 de lei brut, salariul de medicrezident
Calitatea actului medical, care ar trebui in primul rand sainceapa chiar de la medic, nu este cu nimic stimulata de salariilemedicilor care se mentin reduse in pofida cresterilor din aniianteriori. Salariul mediu brut al unui medic rezident este de circa1.400 de lei (333 de euro) in primul an si poate ajunge la 2.500 delei (595 de euro) in anul 6 sau 7. Dupa zece ani de experienta caspecialist la stat salariul unui medic nu depaseste 2.000 de lei(476 de euro), insa mai poate obtine diverse sporuri si isi poatemari veniturile facand garzi de noapte, potrivit medicilor.
In multe dintre cazuri aceiasi medici care luceaza la stat oferasi consultatii in regim part time unde castiga considerabil maibine.
Unii actionari ai clinicilor private sunt de parere ca oconcurenta a sistemului privat ar putea fi "leacul" si pentrusistemul privat, care intr-o situatie ideala ar putea sa fie fortatsa concureze pentru aceiasi pacienti cu clinicile private.
Chiar si fostii manageri ai spitalelor de stat au inceput salucreze la privat.
"In spitalele de stat nu sunt dotari, materiale de lucru, siajungi sa te deprofesionalizezi, nu ai cu ce lucra. Un spitalprivat dispune de tehnologii noi, moderne, te ajuta sa te dezvoltiprofesional", spune Gheorghe Iana, 48 de ani, care din aprilie estesi directorul medical al primului centru medical Elim, deschis inBucuresti in urma unei investitii de 3 mil. euro si specializat inimagistica. Anterior el a fost managerul Spitalului de UrgentaBucuresti, cel mai mare din Capiatla dupa nivelul chletuieliloranul trecut.
"Lucrez cu jumatate de norma si la Spitalul Universitar, pentruca fiind profesor am obligatia de a lucra cel putin trei ore pe ziin spital. Daca situatia nu se imbunatateste in sistemul de stat,este posibil sa ma orientez sa lucrez doar in mediul privat", spuneGheorghe Iana.
Ce ar face managerii de la privat daca ar conduce unspital de stat
Doi oameni din sfera de business intrebati de ZF sunt de parereca ar incepe printr-o analiza a cheltuielilor.
"Control mai strict al achizitiilor, responsabilizareapersonalului. O schimbare de sistem care sa reflecte un managamentbazat pe evidente si control strict. Trebuie facuta o schimbare dementalitate", spune Catalin Popa, CEO al Euroclinic Hospital &Medical Centers, companie care opereaza primul spital de maridimensiuni din Capitala.El adauga ca ar pune afise prin care saindemne pacientii sa nu ofere spaga.
La randul sau, Robert Serban, seful Gral Medical, afirma ca inceea ce priveste ponderea cheltuielilor, un nivel de 10-15% pentrumedicamente intr-un spital generalist este "bun", in timp ce pentruun institut oncologic ar trebui sa ajun-ga la 20-25%. In ceea cepriveste utilitatile, acestea ar putea sa fie de 3-4% maximum 10%pentru o cladire monobloc.
"Daca un medic ar face o operatie la doua zile atunci ar fi oproblema. Ar fi nevoie de minimum 2-4 operatii pe zi", afirmaRobert Serban.
De ce nu fac si managerii de la stat aceste lucruri? Serbanadmite ca sunt si manageri care nu se pricep si nici nu suntstimulati pentru ca sistemul de evaluare nu pune baza pe pricepere.El explica faptul ca la inceputul unui an un manager isi asuma unanumit buget care poate fi ajustat in noiembrie. Pe de alta parte,nici sistemul nu permite investitii care sa poata aduceeconomii.
"Sa poti sa umbli la personal este o intreaga chestie in sistemulpublic. Reduceri de costuri inseamna pe de alta parte investitii,iar managerul nu are fonduri", afirma Serban.
Catalin Popa de la Euroclinic este de parere ca s-ar putea gasisolutii pentru cresterea finantarii cum sunt coplata sau serviciilepentru care clientul plateste.
Vasile Barbu, reprezentantul pacientilor este de parere ca totul artrebui sa inceapa cu o educare atat a pacientilor cat si amedicilor.
"Ne trebuie in primul rand educatia pentru sanatate: de a prevenisi de a ne cunoaste drepturile. Ar trebui sa eliminam aceastaatitudine prin care pe de o parte pacientul este umilit, iar pe dealta parte medicul este imbogatit", este de parere Barbu.
El adauga si ca exista o tendinta in randul medicilor tineri, inspecial cei cardiologi, de a nu primi "atentii".
Privatii, business de sute de milioane de euro cu statul
Vanzarile de medicamente s-au marit de patru ori in intervalul 2000- 2009 pana la 1,9 mld. euro, iar circa 70% din aceasta valoareeste generata de medicamente gratuite si compensate, adicamedicamente suportate de stat intr-un anumit procent. Cele mai marifirme din domeniul farmaceutic care au facut afaceri cu statul suntRelad, Polisano, Mediplus si Actavis. Cumulat acesta au facut in2008 afaceri de peste 100 mil. euro cu autoritatile publice.
"Cred ca toata lumea si in mediul privat recunoaste ca a existat ocrestere de resurse si de finantare in zona de sanatate. Insa inprimul rand intrebarea este daca se finanteaza medicamentul si numarjele distribuitorilor iar in ultima instanta si aleproducatorilor. A doua intrebare este daca banul este suficient inconditiile in care mare parte din populatie nu este acoperita cuservicii medicale. A treia intrebare este de ce scade utilizarea demedicamente generice", spune Dragos Damian, CEO al producatoruluiTerapia Ranbaxy.
Damian adauga faptul ca farmaceuticele sunt 20% din chletuieliledin sanatate in conditiile sunt extrem de reglementate dar pentrurestul de 75% din fonduri nu exista control.
"Cred ca in ultima perioada s-au finantat mai mult marjele", estede parere Damian, care apoi adauga ca aceste castiguri sunt de faptdoar pe hartie pentru ca datoriile acumulate ar determina multijucatori sa renunta la aceste marje pentru finantare.
El mai spune ca 80% din fondurile pentru medicamente merg catreprogramele nationale, in care sunt incluse produse scumpe caretrateaza boli serioase, dar unde sunt foarte putini pacienti.
O alta tendinta remarcata de Damian este ca in ultimii ani a scazutpiata de medicamente generice, adica de medicamente ieftine(produse dupa ce au expirat patentele medicamentelor originale), pefondul cresterii medicamentelor scumpe.
Jucatorii cu cele mai mari rulaje din industria de medicamente suntdistribuitorii ei avand si cea mai mare putere financiara.Majoritatea distribuitorilor de pe piata locala sunt detinuti deoameni de afaceri locali. In prezent unul singur, Montero, asolicitat insolventa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
