Ziarul Financiar scoate pentru prima data la lumina numarultotal de entitati scolare din Romania, care arata ca 8.500 de scolidin toata tara au sub 50 de elevi, deci nu vor putea deveniniciodata cu adevarat centre performante de invatamant.
Statul plateste anual 2,7 mld. euro pentru salariile celor360.000 de angajati din sistemul de invatamant, iar bugetul alocatMinisterului Educatiei a crescut de la an la an: ajustat lainflatie, bugetul pentru educatie a 
crescut de cinci ori in perioada 2000- 2009, ajungand dela 1,4 mld. euro la 7 mld. euro.
In aceeasi perioada, numarul de elevi din ciclul primar,gimnazial sau liceal s-a redus cu peste 500.000, in timp ce numarulde profesori s-a mentinut relativ constant, scazand cu aproape28.000 in ultimii noua ani.
"Bugetul alocat pentru educatie trebuia sa creasca pana la celputin 6% din PIB, pentru ca asa prevedea legea, in asa fel incatsistemul de invatamant
sa functioneze in parametri optimi, indiferent de numarulde elevi", sustine Melania Vergu, consilierul ministrului educatieiDaniel Funeriu.
In Romania exista peste 24.500 de unitati si structuri scolare(cladiri fara personalitate juridica in care invata, in general,elevii din mediul rural), iar in aproximativ 11.000 din cladirilepentru care Ministerul Educatiei plateste cheltuieli de personal side intretinere invata sub 100 de elevi. Totodata, in peste 1.100 destructuri scolare din Romania invata mai putin de zece elevi,potrivit unor date oficiale obtinute de ZF la nivelul anului 2008.In aceste clase invata simultan copii de varste diferite, aflati peniveluri de scolarizare diferite.
"In general, in scolile foarte mici, unde exista 5, 6 sau 7elevi, personalul este necalificat, iar scoala nu are materialeledidactice necesare invatarii. Nici eficienta costurilor si nici ceaa procesului de educatie nu se mai justifica acolo unde zonele nusunt populate", explica Paloma Petrescu, fost secretar de stat inMinisterul Educatiei, actualmente senior consultant in cadrulfirmei de consultanta educationala si IT Green Light.
Mircea Sultanescu, inspector scolar in cadrul Inspectoratuluidin Buzau si profesor de informatica in cadrul liceului teoretic"Alexandru Marghiloman", spune ca exista foarte multe structuriscolare in judetul Buzau, unde invata clase simultane, care reunesccopii din clasa a treia, a patra sau a cincea, care formeazaimpreuna o clasa de 20 de elevi.
"Se poate explica necesitatea mentinerii acestor structuri prinfaptul ca in unele catune nu se poate intra cu microbuzele. Undevain nordul Buzaului avem o scoala de coordonare, in care se preiaucopiii adusi de la distante cuprinse intre 50 si 100 de kilometri",spune Sultanescu.
Aceeasi explicatie o dau si reprezentantii ministerului: "Suntorganizate aceste forme de invatamant, in care exista si clasesimultane, pentru ca in anumite zone geografice elevii nu au cum sase deplaseze cu microbuzele. Aceste clase sunt organizate pentruaccesul lor la educatie, care este un drept garantat si gratuit. Pede alta parte, in unele zone transportul elevilor ar fi mult preascump", mai spune Vergu.
Printre ultimii din Europa la performanta
Numarul de elevi cuprinsi in invatamantul preuniversitar s-aredus cu peste 530.000 din 2001 incoace, cea mai drastica scaderefiind inregistrata la nivelul invatamantului gimnazial. In acelasitimp, numarul de profesori care predau in scolile primare,gimnaziale sau in licee a ramas relativ constant, inregistrandu-seo scadere de aproape 28.000 de profesori din invatamantulpreuniversitar in ultimii opt ani. Cu toate acestea, elevii romaniau obtinut in ultimii ani scoruri tot mai scazute la evaluarileinternationale, invatamantul romanesc fiind surclasat de celbulgaresc, cel unguresc si de cel lituanian.
"Nu suntem pe pozitii foarte bune in clasamenteleinternationale, pentru ca exista altfel de evaluare cu care suntobisnuiti elevii romani, axata pe competente si nu pe cunostinte.Noul proiect de lege isi propune cresterea performantei elevilor,iar primul lucru pe care urmeaza sa-l facem este formareaprofesionala a profesorilor, in asa fel incat sa poata formacompetente in randul elevilor prin acumularea de cunostinte", maispune Vergu. Romania a obtinut locul 47 dintr-un total de 57 detari participante la programul pentru evaluarea internationala aelevilor PISA din 2006, cand s-a facut ultimul studiu de acest tip,elevii romani inregistrand scoruri mai scazute fata de 2001, cands-au clasat pe locul 34 din 43 de participanti. Exista voci caresustin ca tocmai schimbarea legilor invatamantului - care ausuferit peste 100 de modificari in ultimii 20 de ani - a contribuitla scaderea performantei in sistem. Nu e de mirare, avand in vedereca si profesorii care ies de pe bancile scolii sunt destul de slabpregatiti si ajung suplinitori pentru ca iau note mici latitularizare. In judetul 
Vaslui, de exemplu, numai 300 din candidatii care auparticipat la concursul de titularizare de anul trecut au obtinutnote peste sapte si au reusit sa ocupe unul din cele aproape 2.000de posturi vacante scoase la bataie anul trecut de catre minister.Mai mult decat atat, un numar de 76 din cei peste 35.000 deprofesori care au participat anul trecut la consursurile detitularizare din Bucuresti au fost eliminati din cauza fraudei.
Aproape 30 de studenti/profesor in ultimulan
Cresterea numarului de studenti din ultimii ani a dus la omajorare a raportului student per cadru didactic, care aproape cas-a dublat in perioada 1990-2007, iar in unele universitatiraportul este de pana la valoarea de 320 de studenti la fiecareprofesor, arata un raport recent al Agentiei Nationale pentruAsigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS). Una dinuniversitatile pentru care numarul de studenti care revine unuiprofesor este foarte mare este Universitatea Spiru Haret, carescolarizeaza aproximativ 300.000 de studenti si are sub 1.000 deprofesori. In perioada 1990-2008, raportul studenti/cadru didactica crescut de la 13,8 studenti pentru un profesor la 28studenti/profesor.
"Sunt multe universitati care impart cadre didactice, pentru calegea permite ca un profesor sa aiba maxim 3 norme. La universitatiprecum Oxford sau Cambrige, raportul este de 4-5 studenti la unprofesor, iar la Sorbona, de exemplu, era de 10 elevi la profesor",sustine Mihai Floroiu, expert al ARACIS si lector universitar laFacultatea de Drept a Universitatii din Craiova.
Studiul realizat de ARACIS, singura institutie care poate oferiacreditare universitatilor, mai arata ca exista o tendinta cainstitutiile de invatamant superior sa atraga un numar tot mai marede studenti cu taxa din cauza finantarilor reduse.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
